Gata! S-a instalat perioada aceasta magică în care fiecare din noi avem alte sentimente, devenim mai empatici față de problemele și de nevoile celor de lângă noi, dăruim cadouri, zâmbete, mai multă dragoste și atenție.

Încercăm să lăsăm la o parte egoismul și să vedem dincolo de tot ce ne urâțește pe parcursul anului. Eu consider că perioada Sărbătorilor scoate ce este mai bun la noi. Nu cu scop demonstrativ, ci ca pe o normalitate pe care e firesc să o avem.

Toată lumea se plânge că e falsitate de Crăciun. Eu n-aș zice asta. Aș spune doar că oamenii au acum un prilej, au un scop, au un țel din a arăta ceva, din a demonstra și într-o vreme în care fiecare e mult „prea pe turta lui“, nu strică să te gândești și la cei din jur.

Apoi, de Crăciun înțelegi mai bine că există oameni care te iubesc, care se gândesc la tine, care îți fac cadouri și în simplitatea lor, prin gesturi minore, îți arată că te prețuiesc, fără să le ceri asta, fără să cerșești în vreun fel anume dragul sau atenția lor. Ele sunt naturale și apar ca o consecință a dragului de Crăciun!

Am drag de Crăciun, de perioada asta la modul general. Nu pentru că împodobesc, simbolic, toți brazii țării sau pentru că de peste 20 de ani cânt colinde, ci pentru că de mic am fost fascinat de spiritul care se naște, de forfotă, de iubirea mai puternică față de cei care ne înconjoară. Iubesc să primesc cadouri și-mi pasă de cei de lângă mine, oferindu-le și eu.

Am drag de Crăciun pentru că acum oamenii înțeleg că e nevoie să lase de la ei, e nevoie să demonstreze, măcar puțin, că sunt altfel decât în restul anului.

Am drag de Crăciun pentru că atunci când eram mic făceam o adevărată nebunie din colindat, ne pregăteam zile în șir, așteptam zăpada, împodobeam bradul și furam bomboanele din staniol. Atunci totul era firesc, simplu, poate mai sărac, dar cu un farmec pe care azi nici copii și nici maturii nu-l mai văd. Ori se blamează Crăciunul, ori se poartă după mode moderne, uitând că de fapt acesta este un timp de calitate petrecut alături de cei dragi, liniște, clipe de relaxare și puterea de a demonstra fiecăruia că îi pasă de cel din jur.

Crăciunul este, pentru mine, de atâta timp, turneu, sărbătoare pe scenă. Cânt oamenilor pentru că mă regăsesc în acest gen, în acest tip de emoție pe care o retrăiesc mereu la fel, de parcă ar fi atunci, la Turda, în copilăria mea, când n-aveam griji, când mi se păreau aceste zile ca fiind cele mai frumoase de pe pământ.

Din vremea Crăciunului copilăriei mele am învățat să mă gândesc la cei pe care-i iubesc, am învățat să respect, să ofer, să mă concentrez și pe nevoile altora, să caut, să vreau, să iubesc mai mult, să colind, să nu fiu egoist și să încerc și puțină cumpătare.

Eu am drag de Crăciun, nu știu dacă și voi aveți același drag de Crăciun ca și mine, dar eu consider că-i frumos să iubim această sărbătoare și să o lăsăm să ne inunde viața la propriu, cu tot ce ne poate oferi ea - de la bucurie la stres, de la luminițe la liniște, de la împăcare cu sine și cu cei din jur până la bunătăți, cumpărături, mandarine, jucării, cadouri, Moș Crăciun și multe alte banalități care ne fac viața mai condimentată, mai colorată și în cele din urmă, chiar și pasager poate, mai frumoasă.

Eu am drag de Crăciun și vă întreb: e rău să lăsăm fericirea să ne inunde? E falsă sau nu, nici nu mai contează.

Eu am drag de Crăciun pentru că și el îmi oferă drag de oameni, de colind, de viață și de bucuria de a vedea dincolo de carcasa minții, direct în cea a sufletului nostru!

Eu am drag de Crăciun! Iubiți și voi Crăciunul! Necondiționat!