de Roxana Istudor şi Gabriela Comşa
Parfumata sămânță a unei plante mediteraneene, anasonul este consumat de secole nu doar pentru aroma sa de excepție, ci și pentru beneficiile certe pe care le oferă organismului.
Normalizează secrețiile pancreatice
Oamenii au băut ceai de anason timp de secole, datorită proprietăţilor sale medicinale. În prezent, oamenii de știință consemnează în dreptul anasonului în primul rând tratarea problemelor digestive, întrucât planta combate spasmele intestinale, contribuind la funcţionarea normală a tractului intestinal şi la creşterea poftei de mâncare. Specialiştii în medicină naturistă recomandă ceaiul de anason pentru a stimula rapid mişcarea materiilor în colon şi ameliorarea simptomelor constipaţiei. În plus, planta normalizează secreţiile gastrice, biliare şi pancreatice. Se recomandă consumul a câte două-trei căni pe zi de ceai de anason, preparat conform indicațiilor de pe ambalaj, cu jumătate de oră înaintea meselor principale. De asemenea, anasonul susţine producţia de lapte matern și echilibrează digestia bebeluşului.
„Atacă” inflamațiile
Potrivit cercetărilor internaționale, anasonul aduce organismului o serie de compuși puternici, care au capacitatea de a combate inflamațiile din organism. Pe de altă parte, ingredientele active din ceaiul de anason relaxează mintea și corpul și au acțiune sedativă, calmând suferințele provocate de artrită, gută sau migrene. Totodată, datorită compuşilor cu acțiune antivirală şi antibacteriană din aceste seminţe, o cană cu ceai de anason poate întări sistemul imunitar. De altfel, din anason nu lipsesc nici antioxidanții, substanțe confirmate de știință ca având capacitatea de a anihila stresul oxidativ și acțiunea radicalilor liberi. În același timp, grație acțiunii expectorante, anasonul eliberează căile respiratorii și ușurează simptomele răcelilor și gripei, calmând durerile și neutralizând infecţia sau agentul patogen care cauzează boala. Infuzia de anason se prepară din una-două lingurițe cu plantă la o cană cu apă fierbinte (puțin sub punctul de fierbere). Se lasă vasul acoperit zece minute, apoi ceaiul se poate consuma.