de Roxana Istudor şi Carmen Bădulescu
Mare iubitoare de lumină solară, lumânărica crește spontan în aproape toate regiunile temperate, de-a lungul drumurilor, împodobind peisajul cu florile sale de un galben strălucitor, în toate lunile de vară. Dincolo de aspectul său, planta a fost studiată din perspectiva beneficiilor pentru sănătate, iar rezultatele nu s-au lăsat așteptate.
Eficientă în cazuri de traheită
Lumânărica aduce organismului, printre altele, iridoide, glicozide, mucilagii, saponine, ulei volatil, tanin, flavonoide, carotenoide, acid cafeic. Ca urmare, planta este recomandată ca tratament naturist datorită acţiunii calmante, expectorante, emoliente, cicatrizante, antiinflamatoare, sudorifice, fiind considerată un valoros remediu pentru o serie de patologii care afectează sistemul respirator. Astfel, preparatele pe bază de lumânărică reduc inflamaţia mucoaselor şi facilitează expectoraţia prin stimularea fluidificării secreției bronşice, fiind eficiente, totodată, în traheită și tulburările asociate acesteia. De asemenea, planta este utilizată frecvent în tratamentul răguşelii, în crize de tuse, astm şi împotriva inflamațiilor gâtului. Planta se administrează sub formă de ceai, preparat din 350 ml apă fiartă care se toarnă peste două linguriţe cu frunze de lumânărică. Se lasă la infuzat timp de 15 minute, apoi se îndulceşte cu miere, după gust.
Utilizată în hemoragiile intestinale
Acțiunea diuretică pe care a demonstrat-o lumânărica recomandă planta în tratarea inflamaţiilor căilor urinare si împotriva efectului iritativ al urinei acide. În același timp, infuzia din flori şi tinctura de plantă, administrate conform indicațiilor, se pot utiliza ca sedativ în cazuri de insomnie. Totodată, grație acţiunii emoliente şi astringente, lumânărica este utilizată în tratamentul hemoragiilor intestinale, literatura de specialitate consemnând în dreptul decoctului de plantă și proprietatea de a acționa benefic împotriva palpitaţiilor, bătăilor neregulate ale inimii, anginei pectorale şi altor tulburări coronare.