de Roxana Istudor şi Carmen Bădulescu
Plantele acvatice comestibile sunt studiate intens de oamenii de știință, întrucât sunt considerate un segment deosebit de promițător pentru completarea surselor de hrană ale omenirii. Dincolo de faptul că este foarte decorativ și are un rol important în menținerea echilibrului în mediul înconjurător, lotusul, considerat floare sacră în Asia, se vădește cu fiecare nou studiu un vindecător cu potențial medicinal enorm.
Ţine la distanţă cancerul intestinal
Cele mai semnificative dintre rezervele de hrană ale lotusului sunt semințele, rădăcinile și rizomii. Documente străvechi atestă faptul că această plantă acvatică a fost consumată ca hrană. Tradiția continuă - potrivit articolelor de specialitate, lotusul comestibil este un aliment util în țări din Africa și Asia. Oamenii de știință au descoperit că rizomul lotusului conține carbohidrați - care conferă energie - în cantitate chiar mai mare decât a cartofilor cultivați și, de asemenea, este o sursă excelentă de amidon. Mai departe, planta poate aduce organismului fibre alimentare, cu efecte pozitive pentru prevenirea constipaţiei, reglarea nivelului de colesterol, menținerea greutății corporale, reducerea riscului cancer intestinal și stimularea bacteriilor benefice. Pe de altă parte, semințele de lotus conțin o cantitate apreciabilă de calciu, fiind astfel benefice pentru reglarea funcției musculare, transmiterea semnalelor la nivelul sistemului nervos, formarea și întreținerea oaselor și a dinților.
Aliat în cazuri de hiperglicemie
Rizomul de lotus comestibil are puțin sodiu și un nivel ridicat de potasiu, ceea ce sugerează că este o sursă bună de hrană pentru pacienții cu hiperglicemie. Prin urmare, oamenii de știință consideră că planta ar putea servi ca ingredient în formulări ale industriei farmaceutice. Pe de altă parte, o serie de cercetări au evidențiat faptul că lotusul este o sursă bună de acizi grași, în special acidul oleic, mai rezistent la stresul oxidativ și care oferă protecție împotriva deteriorării membranelor celulare cauzată de radicalii liberi. Mai mult, cercetări de dată recentă au relevat că dietele bogate în acid oleic scad nivelurile inflamatorii cauzate de obezitate. Lotusul comestibil este un adevărat campion și la capitolul antioxidanți - rizomul plantei conține o cantitate semnificativă (mai mare decât grâul și porumbul) de riboflavină și tiamină, precum și de acizi fenolici și flavonoide, cu acțiune de protecție cardiovasculară, hepatică, antiinflamatoare. După efectuarea unui studiu pe animale de laborator s-a constatat, de exemplu, că lotusul a suprimat efectele disfuncției erectile induse de oxidul nitric.
Potenţială terapie pentru gestionarea diabetului de tip II
Antrachinonele, alcaloizii, terpenele și glicozidele din lotus contribuie la controlul bacteriilor și ciupercilor precum Enterobacter, C.albicans și A.flavus, responsabile pentru infecția urechii medii, având deopotrivă și acțiune de inhibare a creșterii Salmonella typhi, S.aureus și P.aeroginos. În același timp, potrivit oamenilor de știință, extractul din frunză de plantă a demonstrat capacitatea de a reduce glicemia animalelor de laborator testate, ceea ce i-a determinat pe experți să considere că lotusul poate deveni un supliment alimentar important pentru reducerea hiperglicemiei și poate fi considerată drept terapie pe bază de plante pentru gestionarea diabetului zaharat de tip II și a obezității.