de Gheorghe Zmaranda
Este una dintre cele mai iubite flori ale lunii mai. Înveşmântat în petalele sale catifelate, în culori diferite și puternice, bujorul a cucerit admirația tuturor. În 2014, conf. univ. dr. Florin Toma, profesor la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a propus ca bujorul să fie numit floare națională a României. În acest sens a realizat un studiu amplu, cu argumente care să susțină această inițiativă. Redăm în
rândurile următoare pledoaria domniei sale pentru bujor.
De-a lungul timpului au fost mai multe propuneri
În sprijinului pledoariei sale pentru numirea bujorului drept floare națională conf. univ. dr. Florin Toma spune că există toate premisele ca acest lucru să se întâmple la un moment dat. „Pentru România, ideea unei flori naționale se conturează încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri precum măceșul, floarea de colț, bujorul românesc (Paeonia peregrina, var. romanica etc.). Nici una dintre aceste propuneri nu a fost, însă, legiferată vreodată, astfel încât țara noastră se găsește azi în situația paradoxală de a nu avea, în mod oficial, o floare națională. La inițiativa comunității, Ziua Bujorului Românesc este marcată anual pe data de 15 mai printr-o campanie care promovează floarea ca element reprezentativ pentru cultura și tradiția românilor. Bujorul românesc a fost adoptat de Asociația Camarazii ca simbol la evenimentele care comemorează eroismul ostașilor Armatei Române. Majoritatea țărilor au una sau mai multe flori naționale, ca elemente ale identității lor, strâns legate de spațiul geografic, cultural și economic în care acestea se află. În foarte multe cazuri, floarea națională este un element definitoriu (cultural, geografic sau economic) pentru țara respectivă și se regăsește în unul sau mai multe simboluri statale (steag, stemă, ștampile etc.), aceasta fiind dovada cea mai elocventă a recunoașterii importanței acestui element al identității naționale”.
Specia propusă trebuie să fie reprezentativă pentru țara noastră
Potrivit domnului Toma, pentru alegerea unei flori naționale trebuie să se țină cont de câteva criterii obiective și complexe. În pledoaria sa profesorul universitar susținea că atunci când se face o astfel de alegere trebuie avute în vedere mai multe aspecte. Respectiv „specia sau speciile propuse să fie reprezentative pentru arealul geografic al țării noastre, să fie întâlnite în flora spontană a țării noastre și să aibă un areal larg de răspândire. De asemenea, acestea trebuie să fie prezente în tradițiile și cultura poporului român. Alte criterii presupun ca speciile propuse să aibă un potențial decorativ și economic ridicat, în ideea de a fi promovate în timp și ca un brand național și să fie foarte îndrăgite la nivelul întregii țări”. Iar bujorul îndeplinește toate aceste condiții.
Există cinci specii care cresc spontan şi trei specii cultivate
Inițiatorul acestui demers spune că în rezervațiile naturale din România există cinci specii de bujor care cresc spontan, iar în afară de acestea mai există trei specii cultivate, în 100 de varietăți și soiuri. Acesta crește aproape oriunde, de la malul mării în vârful muntelui. În completare, spune domnul Toma, „tema bujorului este foarte frecvent întâlnită în costumele noastre populare, în covoare și alte obiecte specifice artei țărănești. Mai mult, 29.231 de persoane au ca nume de familie numele Bujor, iar 69.355 de persoane au prenumele Bujor”. Printre țările care au ales ca simbol național florile se numără Olanda, a cărei floare națională este laleaua, Japonia a ales crizantema, dar are și o a doua floare națională, mai exact cireșul ornamental, florile naționale ale Spaniei sunt irisul și rodia. Canada, deși nu are o floare națională este reprezentată tot de un element vegetal, respectiv, frunza de arțar care se regăsește pe steagul țării.
Numirea se face prin decret prezidenţial
Proiectul a fost primit cu entuziasm, iar susținătorii decretării bujorului drept floare națională a României au fost foarte mulți. „Propunerea noastră s-a bucurat încă din momentul lansării de o foarte largă susținere din partea mediului academic și a societății civile din țară și din Diaspora, deopotrivă. Suntem deosebit de onorați și bucuroși să amintim că, printre personalitățile vieții publice care și-au manifestat susținerea pentru demersul nostru, se numără și Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României, împreună cu Prințul consort, ASR Radu. De asemenea, sunt onorat să amintesc de sprijinul deosebit pe care l-am primit din partea doamnei Cristina Turnagiu Dragna și a colaboratorilor domniei sale, începând din anul 2015, prin foarte multe canale mass-media. Pentru ca bujorul să fie numit floare națională a României este nevoie de 100.000 de semnături din partea societății civile și a mediului academic și acordarea acestui statut prin decret prezidențial”.
ştiaţi că...
... unele soiuri de bujori pot „supraviețui” și 100 de ani, timp în care, dacă au condiții optime, înfloresc în fiecare an?
... în Antichitate se credea că rădăcinile și semințele florii de bujor pot vindeca peste 20 de boli, inclusiv epilepsia și mușcăturile de șarpe? În Anglia, spre exemplu, copii purtau la gât o rădăcină de bujor pentru a preveni convulsiile și pentru a combate durerea provocată de dentiție.
... bujorul românesc, Paeonia peregrina, este o floare ocrotită prin lege? Acesta crește spontan în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei.
... bujorul este originar din China şi a fost floarea națională până în anul 1929? E simbolul nobleții, onoarei și bogăției.