de Georgiana Mihalcea
Din 2016, de când s-a mutat în România, Bella Santiago este una de-a noastră: vorbește, simte, gătește, gândește şi iubeşte românește! Recunosc, mi-a fost destul de greu să o „prind” să stăm la taifasuri, pentru că programul ei este foarte încărcat. În ultimele luni a fost implicată în proiectul de mare anvergură „Te cunosc de undeva”, așa că a trebuit să aștept terminarea filmărilor. Dar, vă spun sincer că așteptarea a meritat din plin, pentru că Bella este un om cu totul special, dincolo de magnetismul pe care îl emană pe scenă. E caldă, bună, sufletistă, modestă, spirituală. E frumoasă. Își merită numele pe deplin!
„Cele mai grele piese au fost cele în limba română”
- În primul rând, vreau să-ți spun felicitări pentru tot ce ai făcut în Sezonul 20 al emisiunii „Te cunosc de undeva”! Cum a fost pentru tine și Barbara Isasi această a doua participare?
- Experiența alături de Barbara la „Te cunosc de undeva” a fost una extrem de frumoasă, pentru că, în primul rând, nu ne așteptam să facem echipă împreună. Mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu ea, deoarece este la fel ca mine, în sensul că muncim la fel de mult. Am avut multe ore de petrecut împreună la repetiții și am exersat enorm pentru fiecare personaj pe care l-am avut de făcut.
- Am văzut că toți jurații vă lăudau cât sunteți de muncitoare. Care a fost cea mai grea provocare dată de ruletă?
- Cel mai greu ne-a fost când ne-au picat piese în limba română, pentru că noi nu suntem 100% românce și nu vorbim foarte bine (încă), dar, fiind în România, ne simțeam responsabile să nu greșim deloc versurile. Multă lume se uită la emisiunea aceasta și nu voiam să pronunțăm greșit nici măcar un cuvânt și simțeam un fel de presiune când aveam de interpretat astfel de piese, din respect pentru publicul telespectator.
- Dar v-ați descurcat foarte bine! Ați fost un „Dan Spătaru” autentic! Chiar și piesele tale lansate în limba română sună extraordinar de bine.
- Mulțumesc! Da, ca să iasă așa am nevoie de foarte multe zile de muncă!
„Eu am crescut fără tată, iar mama a plecat la muncă atunci când aveam 5 ani”
- Dacă viața ta ar fi un film, ce titlu i-ai alege?
- „Puternica Bella Santiago”! (râde)
- Până în 2016, când te-ai mutat în România, ai locuit în Filipine. Cum ai descrie acea perioadă din viața ta?
- În Filipine am avut o viață destul de grea, pentru că eu am crescut fără tată, mama a plecat de lângă mine, la muncă, când eu aveam 5 ani, deci am stat la bunici. Nu am avut parte de o copilărie normală, cum au alți copii. Am stat, așadar, mai mult cu bunica, munceam la magazinul său, ajutam acolo în fiecare zi, să-i fiu aproape celei care mă creștea. Făceam curățenie și tot ce e de făcut într-o casă, chiar dacă eram doar un copil.
- Ce îți lipsește cel mai mult când te gândești la Filipine?
- Tot ce-mi lipsește din țara mea natală este mama! Am tot încercat să o aduc aici, lângă mine, dar s-a tot răzgândit, ba vrea, ba nu mai vrea să vină, pentru că acum este în vârstă, dar o înțeleg. Acolo are casa ei, acolo a crescut, acolo vrea să rămână. Nu o pot forța să vină aici, aștept să văd ce decizie va lua.
„Mi-a fost greu să stau departe de fata mea, dar trebuia să câștig bani”
- La rândul tău ai fost mamă singură, cât de greu a fost să lupți pentru fetița ta?
- A fost foarte greu, căci a trebuit să stau departe de ea, dar am făcut asta pentru a munci, pentru a-i oferi o viață decentă. Să știți că în Filipine nu e prea ușor să câștigi bani. Și atunci a trebuit să plec, să le întrețin pe mama și pe fata mea, de la dinstanță, ele neavând un alt sprijin material în afară de mine. Dar mi-am asumat această responsabilitate, ca mamă și ca fiică.
- În Filipine ai început să cânți. Îți amintești cum a fost prima dată când ai fost pe scenă?
- Eu am început să cânt încă de la 3 ani. Ca să mă vadă lumea, mă urcam pe o masă și cu o mătură pe post de microfon! Apoi, când eram în clasa a IV-a, am avut parte de un public adevărat, profesorii și elevii de la școala mea. La un spectacol de Ziua Națională a țării, nu prea aveam încredere în mine, stăteam în spatele colegilor și cântam și, când am terminat, aplauda toată lumea. Imediat după serbare, profesoara mea a sunat-o pe mătușa mea și i-a zis: „Ar trebui să o dați pe Bella la canto, pentru că are voce! Și e păcat de talentul ei!”. Și atunci, sora mamei, care lucra în Italia, m-a sprijinit financiar să pot merge la cursuri muzicale. La 11 ani am cântat pentru prima dată pe o scenă, la un concurs și am câștigat primul premiu din viața mea. Și de atunci am tot participat la tot felul de astfel de evenimente artistice.
„Am câștigat emisiunea «X Factor» în 2018”
- Spuneai la un moment dat că ești mândră să fii româncă. Cum te-au primit oamenii de aici, cât de grea ți-a fost adaptarea?
- Nu a fost așa de grea! Am dat încă de la început peste niște oameni minunați, care m-au făcut să mă simt ca acasă și m-au tratat cu respect și prietenie și nu prea am simțit niciodată că sunt din altă țară. Toți cei din jurul meu m-au iubit și m-au apreciat, au avut grijă de mine și de aceea spun că adaptarea nu a fost deloc grea.
- Ești născută de ziua noastră națională. Să fi fost acesta un semn că locul tău e în România?
- Da, sunt născută pe 1 decembrie 1989! Da, a fost destinul meu să fiu aici!
- Când ai început să fii cunoscută, care a fost acel moment zero al debutului?
- Prima dată am participat la „Românii au talent”. După aceea am cunoscut membrii trupei Jukebox, am cântat cu ei la niște evenimente, apoi am participat și am câștigat emisiunea-concurs „X Factor” (în 2018). Cred că din acel moment imaginea mea în România a început să crească. A urmat participarea mea la Eurovision, la „Te cunosc de undeva”- unde am câștigat sezonul al XIV-lea, în anul 2019. Și așa, am mers mereu mai departe!
- Înainte de a te cunoaște noi, românii, cum ai ajuns prima dată pe meleagurile noastre?
- E o poveste tare drăguță. Prima dată am venit într-o vacanță, la începutul anului 2016. Aveam în trupa mea câteva fete dansatoare din România care îmi povesteau mereu lucuri frumoase despre tot ce înseamnă această țară, așa că am venit să văd cu ochii mei. Tot una dintre ele m-a înscris la show-ul „Românii au talent” din acel an, la care am ajuns până în finală. După participare am semnat un contract cu o importantă casă de discuri și apoi totul a venit, parcă, de la sine.
„Teo Trandafir m-a tratat cu iubire de mamă”
- Pe lângă cariera de cântăreață, ai lucrat și în lumea televiziunii. Cum a fost colaborarea cu Teo Trandafir? Ce lecții ai învățat de la ea?
- Teo Trandafir este un om cu adevărat minunat! Am învățat multe lucruri de la ea. Eu îi zic „Mama Teo”, pentru că am simțit din partea ei o adevărată iubire de mamă. A fost o colaborare frumoasă, pe care n-am să o uit niciodată, pentru că m-a ajutat mult în devenirea mea. În televiziune am cunoscut mulți oameni și am înțeles mai bine cum funcționează lucrurile în acest domeniu. Și în prezent păstrăm legătura, vorbim uneori.
- Ai scos multe hituri, care a avut cel mai mare succes?
- Eu cred că piesa cu care am participat la Eurovision în 2019 - „Army of love”, pentru că nu numai în România a fost cunoscută, ci și în afara țării. Fanii acestui concurs au apreciat-o foarte mult și are multe vizualizări pe YouTube.
- Cum e Bella, dincolo de lumina reflectoarelor?
- Sunt o mamă normală, o soție normală, adică mie îmi place să stau în liniștea familiei mele, fac trebui în curte, gătesc, îmi fac singură treaba în casă. Dincolo de faptul că am o carieră artistică, eu sunt un om și noi, oamenii suntem toți la fel. E ceva ce nicio persoană cunoscută n-ar trebui să uite vreodată. Așa mă știu toți prietenii mei, care îmi spun adesea: „Tu, când urci pe scenă, parcă nu ești Bella, cea din viața de zi cu zi!”.
„Mi-am surprins soțul în fața altarului cu o piesă scrisă special pentru el”
- Este Nicolae „soarele” din viața ta? Cum a fost prima voastră întâlnire?
- Da, cu siguranță el este soarele din viața mea! Nicu era prieten cu Alex Vasilache, vocalistul de la trupa Jukebox cu care am cântat la început. Era într-o perioadă în care simțea nevoia să fie mai mult singur, să stea mai mult acasă. Într-o seară, l-a invitat Alex la concertul nostru din Centrul Vechi. Așa ne-am văzut prima oară. Ne-am împrietenit și a durat destul de mult această prietenie înainte de a forma un cuplu. Timpul ne-a arătat că noi suntem făcuți unul pentru celălalt, suflete-pereche.
- Anul trecut ați avut o nuntă de poveste. Care a fost cel mai emoționant moment din acea zi?
- Pe 5 decembrie 2018 noi am avut cununia civilă și voiam să facem nunta în 2020, dar a venit pandemia și n-am mai făcut-o și de aceea am amânat-o până anul trecut. Cel mai emoționat moment a fost la biserică. Am compus o melodie pentru soțul meu, pe care am și lansat-o ulterior, se numește „Liniștea”. A fost o surpriză, el nu știa absolut nimic. Și, când el mă aștepta în fața altarului, eu am intrat cântând live această piesă, fiind acompaniată doar de un pian. Era ca și cum vorbeam cu el, prin muzică, până am ajuns în fața lui. A fost foarte emoționant acest moment. Foarte frumos a fost și în luna noastră de miere pe care am petrecut-o în Turcia.
- Știi că la noi este o vorbă: „Găina joacă după cum cântă cocoșul”. Cine cântă la voi acasă: tu sau Nicolae?
- Amândoi suntem cocoși, amândoi cântăm! Noi decidem totul împreună, ne gândim la ce avem de făcut și ajungem destul de repede la un consens. Așa cum ar trebui să fie în orice familie, de fapt, nu?! Ne respectăm, ne înțelegem foarte bine și suntem foarte relaxați în familia noastră.
„Fata mea cântă la pian, croșetează și citește, nu stă pe internet”
- Fetița ta e de ceva timp alături de voi. Merge la școală aici, în România?
- Merge la școala de stat, aici, în Otopeni, unde locuim noi. Când a venit în România prima dată, avea 7 ani și nu știa deloc limba română. Dar, după numai trei luni, a reușit să o învețe destul de bine, am înscris-o la școala de stat de lângă casă și s-a adaptat destul de ușor. Acum este în clasa a VI-a și vorbește românește mai bine decât mine!
- Am văzut că ești genul de mămică ce-și ține copilul departe de tehnologie. Ce pasiuni are fiica ta?
- Îi place să cânte la pian, să croșeteze și să citească. Orice copil, dacă nu este ghidat de părinți ce ar trebui să facă, nu știe în ce direcție să meargă. E ca și cum ajungi în altă țară și ai nevoie de un ghid ca să găsești principalele destinații turistice, să te bucuri de această țară. Și așa am făcut noi cu ea, i-am fost acest ghid. Mulți copii din ziua de astăzi stau numai pe telefon, pe reţele de socializare, și nu vreau să fie și ea așa. Dacă mama mea a învățat să folosească tehnologia abia acum, la vârsta a treia, ea, ca și copil, trebuie să fie mai întâi preocupată de şcoală și, mai apoi de telefon! Are timp. E încă mică, trebuie să descopere mai întâi ce i se potrivește în viață.
- Ți-ar plăcea să-ți calce pe urme?
- Eu am întrebat-o ce vrea să facă și, în același timp i-am dat și multe opțiuni: am dus-o la tenis, la pian, la școala de televiziune. Acum croșetează, face niște hăinuțe, citește, o las să încerce tot ce vrea ea să facă, pentru a se descoperi pe sine. Mă bucur foarte mult că i-am făcut drumul mai ușor, pentru ea să aibă cât mai multe activități care i se potrivesc.
„Anul acesta nu mergem în vacanță, pentru că vrem să ne construim o casă”
- Unde plănuiți să plecați în vacanță vara aceasta?
- Sincer nici nu știu, pentru că anul acesta vrem să construim o casă pentru noi, momentan stăm cu socrii mei, în Otopeni și ne dorim să avem și noi un loc al nostru, separat. Ne-am apucat deja de construcție, tot aici o vom face, în curtea lor, că nu vrem să plecăm departe de ei, pentru că sunt în vârstă și au nevoie de noi. Ne-am gândim să stăm vizavi de ei, să avem aceeași curte și să fim împreună. Și uite așa, decât să cheltuim banii în vacanță, mai bine îi investim și poate reușim să ne terminăm casa și apoi putem merge oriunde.
- Ce surprize le pregătești fanilor în cea de-a doua jumătate a anului?
- Eu lucrez intens la niște piese pe care vreau să le lansez în perioada următoare. Sper să prindă și la radio, să îi fac fericiți pe toți fanii mei. Mereu îmi scriu să lansez și eu o piesă! Mulți îmi spun să mă duc din nou la Eurovision și chiar voi ține cont de acest sfat anul viitor.
- Ai avut vreodată un idol în lumea muzicii? Te întreb asta, pentru că mi-a plăcut mult cum ai imitat-o pe Beyonce. Putem spune că Bella este „Beyonce de România”?
- Mulțumesc! Eu o admir foarte mult pe Beyonce, pentru că este o cântăreață grozavă care are putere, energie, dar, în afara scenei, ea este o persoană absolut normală. Am urmărit multe interviuri cu ea și am văzut cum este ea și în spatele scenei și am descoperit un om modest, care, atunci când urcă pe scenă se transformă pur și simplu. Și, pentru mine, Beyonce este un adevărat exemplu: să fii un artist puternic pe scenă și un om simplu în viața de zi cu zi. Și asta vreau să fac și eu!
„Tot ce am trăit mi-a fost dat de la Dumnezeu să mă facă mai puternică“
- Dacă ai putea da timpul înapoi, ai schimba ceva în povestea ta?
- Nu, nu aș schimba nimic, pentru că toate experiențele trăite m-au făcut mai puternică și am învățat mult din fiecare. Toate problemele, tot ce am trăit în viața mea, mi-a fost dat de la Dumnezeu, pentru că a știut că pot trece peste ele, și, atunci, n-aș schimba nimic.
- Sunt anumite lucruri de care te temi?
- De război, cred! Nu prea mă tem de multe lucuri. Uite, așa cum a fost pandemia, a fost ceva grav și rar și nu aș mai vrea să mai trăiesc așa ceva...
- Spune-mi trei lucruri care te fac fericită mai mult decât orice pe lumea asta.
- Primul este să știu că mama este bine, că nu are nimic, că e sănătoasă și fericită acolo, în Filipine. Al doilea lucru este să-mi văd fata fericită și mulțumită de tot ce facem pentru ea. Și, nu în ultimul rând, al treilea lucru să fiu eu și soțul meu fericiți de tot ce „construim” împreună. Pentru că noi nu doar trăim, ci și muncim împreună.
„Eu mănânc orice, dar nu în exces, am limite“
- Dincolo de o voce extraordinară, arăți mereu senzațional și ai un aer fresh... Care sunt secretele frumuseții tale?
- Nu știu, eu mănânc orice, dar nu în exces, am limite. Eu sunt foarte pofticioasă, gust din orice, dar câte puțin, nu mănânc niciodată până mă satur. Nu consum deloc băuturi carbogazoase, nu mănânc ciocolată, de când eram mică nu-mi plăcea. Mai bine mănânc fructe, dacă îmi este poftă de ceva dulce, sau gem! Merg la sală, dar, prinsă fiind în ultima vreme cu filmările la „Te cunosc de undeva” nu prea am avut timp de exerciții, dar acum încep iar să fac antrenamente.