de Marian Popovici şi Adrian Barna
Liderii politici din țările Uniunii Europene s-au întâlnit la Bruxelles pentru unul dintre cele mai tensionate Summit-uri din istorie. Scopul acestei întâlniri a fost planul masiv de stimulare economică a țărilor membre postpandemie-COVID-19. Criza generată de noul coronavirus a lovit puternic țările de pe „Bătrânul Continent”, iar planul de recuperare este unul de anvergură, cu 750 de miliarde de euro puși pe masă. După patru zile și patru nopți de negocieri, la 21 iulie, suma a fost împărțită între statele membre. România a reușit să obțină mai mult de 10%, adică 80 de miliarde de euro. Bogdan Glăvan, profesor universitar în economie și unul dintre consilierii premierului Ludovic Orban pe teme economice din ianuarie 2018, ne-a vorbit despre suma uriașă pe care România poate să o absoarbă de la Uniunea Europeană, explicându-ne cum pot fi accesați acești bani, de unde vin, dar și ce se poate face cu ei. Marea provocare va fi să putem accesa aceste fonduri, iar economistul a criticat aspru declarațiile Opoziției, care susține că ar trebui să crească pensiile și alocațiile cu ajutorul acestor bani.
„Înseamnă cam 5% din PIB-ul României”
- Domnule Glăvan, în primul rând, cum vi se pare suma de 80 de miliarde de euro primită de România de la Uniunea Europeană?
- Este o sumă foarte mare raportată și la standarde istorice. 80 de miliarde condensate în atât de puțini ani înseamnă cam 5% din PIB-ul României, dacă ar fi să facem o medie anuală. Sau, altfel spus, ar fi 15% din bugetul actual. Deci, este o sumă foarte mare de bani, la standarde istorice. Prin urmare, ar trebui să aibă un efect dacă ea va fi absorbită și cheltuită judicios. La noi asta este problema.
- Cum se pot obține acești bani? Ei trebuie asimilați prin proiecte sau îi primim pur și simplu?
- Această sumă este compusă din două lucruri. Pe de-o parte, sunt fondurile structurale, pe care le aveam și până acum la dispoziție. Grosier, ar fi așa. Jumătate se referă la fondurile structurale pe care le obțineam și până acum și subvențiile din agricultură. Așa cum știm, putem accesa fondurile structurale dacă facem proiecte și le depunem. Pentru a doua jumătate din bani din programul de reziliență care a fost adăugat la fondurile structurale, de asemenea este nevoie să scriem proiecte, bineînțeles. Nimeni nu îți dă un grant fără să te întrebe ce faci cu ei. Din acești bani, aproximativ 16 miliarde de euro sunt împrumuturi, bineînțeles dacă noi considerăm că este necesar să îi luăm.
„Problema este la instituții. Dacă acestea sunt acaparate de clientelism politic și de incompetenți, atunci vom avea blocaje”
- V-am întrebat pentru că imediat după ce a fost încheiat acordul, circula acest curent conform căruia vom încasa 80 de miliarde de euro automat, indiferent de situație...
- Problema este următoarea. Dacă așa ar fi stat lucrurile, ar fi plouat cu bani și până acum. Dar nu este cazul. Problema noastră este că am fost în stare cu greu să absorbim acești bani. Pe fiecare exercițiu financiar am prelungit absorbția cu încă doi ani. Nu am fost în stare să îi folosim. Problema este aici de instituții, nu de resurse. 80 de miliarde de euro este foarte mult și întrebarea este de cât de bine funcționează instituțiile. Dacă ele sunt acaparate de clientelism politic, de incompetenți, atunci vom avea blocaje, cum am avut și până acum.
- Ce se poate face cu acești bani în opinia dumneavoastră?
- Haideți să vă dau două exemple. Unul este că putem să reclădim sau să construim o infrastructură care ne lipsește și care ne desparte de vestul Europei. De la irigații la rețele de apă, canalizare și gaze. Noi știm că jumătate dintre gospodăriile din România nu au acces la canalizare, apă etc. Pentru o gospodărie costă foarte mult, câteva mii de euro accesul la aceste rețele. Este nevoie de un sprijin substanțial ca în satele din România rurală, chiar cele mai înapoiate, trebuie ca ele să ajungă în secolul XX măcar, dacă nu în secolul al XXI-lea. Asta pentru că deocamdată sunt în secolul al XIX-lea. Un alt exemplu, am putea folosi acești bani cum i-au folosit și alte state, cum ar fi Polonia, pentru a sprijini miciile întreprinderi, sau întreprinderile inovatoare. Nu ne trebuie mulți bani pentru că nu sunt atât de multe proiecte care pot fi inițiate. Dar, ar fi util ca statul să dea o mână de ajutor și să aibă niște instrumente cu care să contribuie. Nu decisiv, dar să contribuie cu ceva la dezvoltarea ideilor, companiilor tinere care sunt în măsură să le dezvolte. Selecția acestor proiecte nu ar trebui să o facă statul. Am văzut unde a dus proiectul Start-up nation.
„Scopul nostru nu este să devenim dependenți de UE. Nu putem să trăim la infinit pe banii altora!”
- Dorința Opoziției este ca din acești bani să se plătească pensii și alocații. Cum vedeți aceste declarații controversate?
- Da. Bun. Cine, în lumea asta, îți dă bani ca tu să îi bei? Pur și simplu. Această idee, cumva, ne aduce aminte de o practică care se întâlnea în diverse zone ale României în care ai câțiva dependenți de băutură și care permanent erau trecuți pe caiețel sau cerșeau un leu ca să mai bea în continuare. Scopul UE și al nostru nu este să devenim dependenți de UE și de ajutor. Că este ca un drog. Nu putem să trăim pe banii altora. Este indecent. Eu mă mir că cineva care tot susține că trebuie să fim demni, să arătăm o demnitate de popor mândru și deștept nu face decât să spună să trăim pe banii altora. Păi unde mai e demnitatea? Nu înțeleg. Nici vorbă. Ar fi o stupizenie totală ca din acești bani, pe canale directe și indirecte, să se ajungă la creșteri de pensii sau să se ajungă la stimularea artificială a consumului. Trebuie să producem întâi și după ce producem, vom vedea o creștere a puterii de cumpărare a pensiilor. Asta este ideea.
- Ca expert în domeniul economic, cum credeți că România va folosi acești bani. Pe baza experiențelor pe care le-ați avut și le știți?
- Experiența României nu a fost strălucită. Trebuia să facem la fel ca Polonia sau Cehia și v-am dat ca exemplu sprijinirea ideilor noi, inovative. Nu trebuie să inventăm apa caldă. România este o țară foarte înapoiată, suntem ultimii din Europa la bancalizare, cel mai mic sector bancar raportat la PIB, avem o grămadă de oameni care nu au cont bancar. Noi trebuie să creăm un ecosistem. Dacă statul vine și spune că facem un concurs și construim Start-up nation și dăm bani după niște criterii pe care le facem noi, care nu am avut niciodată nicio afacere sau nicio experiență. Atunci va fi un fiasco.
„Un sistem de irigaţii sau o autostradă nu aduce profit. Nu poţi să măsori profitabilitatea imediat“
- Banii de la Uniunea Europeană sunt împărțiți în granturi și împrumuturi. Puteți să ne explicați particularitățile fiecăreia dintre ele?
- Eu nu neg că granturile sunt importante, esențiale. Dacă ai nevoie de autostradă, irigații trebuie să ai fonduri nerambursabile. Un sistem de irigații sau o autostradă nu aduce profit. Nu poți să măsori profitabilitatea imediat. Când vine vorba despre întreprinderi pe care să le sprijini, de inovații, acolo ești interesat ca acele inovații să strălucească și să producă. Nu niște inovații pe hârtie de care nu are nimeni nevoie. Atunci ar trebui să aloci mai puțin bani sub formă de grant. Mai mult ca garanție la împrumuturi bancare pentru că, astfel întreprinderile ar ajunge „sub patronajul” băncilor. Ce vor crea acolo, ajunge sub controlul altora. Dar așa, sistemul s-ar îmbunătăți pentru că nu mai dai tu raportul zi de zi unui birocrat.