Main menu

header

961 10 1de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu

Un ghid de încredere, bazat pe dovezi, care să explice cum se schimbă corpul și mintea oamenilor pe măsură ce înaintează în vârstă ar putea părea o sarcină foarte dificilă. Dar, dată fiind necesitatea unei astfel de „liste”, experții au creionat o serie de repere fixe la care oricine se poate aștepta când ajunge la o etate respectabilă și, de asemenea, oferă și soluțiile de a „naviga” cu bine printre aceste provocări.

Reacții individualizate în funcție de factorii stilului de viață

Îmbătrânirea modifică treptat oamenii de-a lungul deceniilor, o perioadă lungă fiind modelată de circumstanțele economice și sociale ale fiecăruia, de comportamentele proprii, de locul unde trăiesc și de alți factori. Pe de altă parte, chiar dacă există probleme fiziologice comune, persoanele vârstnice nu urmează o cale fixă și nu reacționează în același mod. „Odată cu îmbătrânirea se produc schimbări previzibile, dar nu neapărat în același timp sau în aceeași succesiune. Dar nu există un grup mai eterogen decât persoanele în vârstă”, punctează Rosanne Leipzig, vicepreședinte al Departamentului de Geriatrie și Medicină Paliativă Brookdale, de la Școala de Medicină Icahn, Mount Sinai, New York. Cartea sa, „Honest Aging: An Insider’s Guide to the Second Half of Life” („Cu sinceritate despre îmbătrânire. Un ghid pentru cea de-a doua parte a vieții”) este considerată una dintre cele mai cuprinzătoare examinări legate de reperele fixe ale înaintării în vârstă din perspectiva sănătății și la ce se pot aștepta în general cei care se îndreaptă spre senectute.

Simptome diferite în cazuri de boli grave

Specialistul american și-a propus, prin acest volum, să-i ajute pe oameni să înțeleagă că există o mulțime de lucruri pe care le pot face pentru a se adapta la noua normalitate de persoane în vârstă și să aibă o viață plăcută și plină de sens. „Se vorbește prea mult despre a da timpul înapoi. Ce-ar fi să acceptăm ceea ce suntem de la o anumită vârstă înainte și să ne considerăm norocoși că trăim mai mult?”, punctează Leipzig. Deși datorită progreselor medicale, oamenii de peste 60 de ani trăiesc mult mai mult decât cei din zorii secolului al XX-lea, majoritatea încă nu înțeleg bine ce se întâmplă cu corpul uman în această perioadă prelungită după vârsta mijlocie. Leipzig menționează că persoanele în vârstă de 60 și 70 de ani variază semnificativ în ceea ce privește sănătatea. „De obicei, schimbările previzibile asociate cu îmbătrânirea încep să se întâmple mult mai mult între 75 și 85 de ani”. Primul lucru de luat în seamă este schimbarea simptomelor în cazuri de diferite boli. De exemplu, un senior care suferă un atac de cord poate avea respirație scurtă mai degrabă decât să manifeste dureri în piept, iar unul cu pneumonie poate cădea din picioare sau poate avea apetitul mult diminuat în loc de febră și tuse.

Scăderea puterii și energiei

Adulții în vârstă reacționează diferit la medicamente. Din cauza modificărilor în compoziția corpului și a funcției ficatului, rinichilor și intestinului, seniorii sunt mai sensibili la tratamentele medicamentoase decât persoanele mai tinere și au adesea nevoie de doze mai mici. De asemenea, vârstnicii au rezerve de energie mai reduse. Același aspect este valabil și pentru senzații ca foamea și setea, care scad. Gustul și mirosul se diminuează, pierderea poftei de mâncare devine mai frecventă. În aceste condiții, crește și riscul de deshidratare. De asemenea, odată cu înaintarea în vârstă, inima devine mai puțin eficientă, plămânii transferă mai puțin oxigen în sânge, sunt necesare mai multe proteine pentru sinteza musculară, iar puterea fizică scade. Ca urmare, persoanele în vârstă au nevoie de mai multă energie pentru a îndeplini sarcinile de zi cu zi.

Cogniția încetinește, echilibrul fizic este compromis de afecțiunile urechii interne

Un alt reper fix al înaintării în vârstă este încetinirea cogniției. Adulții mai în vârstă procesează informațiile mai lent și lucrează mai mult pentru a afla informații noi. Multitaskingul devine mai dificil, iar timpii de reacție cresc. Problemele în găsirea cuvintelor, în special a substantivelor, sunt tipice, iar dacă în această ecuație intră medicamente și boli, aceste deficiențe sunt accentuate. De asemenea, sistemul musculo-scheletic se rigidizează - coloana vertebrală se scurtează, se pierde din înălțime, echilibrul este compromis din cauza modificărilor din urechea internă și creier. Mușchii picioarelor, șoldurilor și feselor slăbesc și amplitudinea de mișcare a articulațiilor se contractă. Tendoanele și ligamentele nu sunt la fel de puternice, iar căderile și fracturile sunt mai frecvente pe măsură ce oasele devin mai fragile.

Vederea și auzul se diminuează, somnul devine fragmentat

Persoanele care au depășit o anumită vârstă au nevoie de mult mai multă lumină pentru a citi și le este mai greu să vadă contururile obiectelor sau să distingă între culori similare, pe măsură ce percepția culorii și a contrastului se diminuează. Cu modificări ale corneei, cristalinului și lichidului din ochi care intervin în timp, aceste persoane au nevoie de mai mult timp pentru a se adapta la lumina Soarelui, ca și la întuneric. În același timp, din cauza deteriorării celulelor din urechea internă, vârstnicilor le este mai greu să audă, mai ales la frecvențe înalte și au dificultăți tot mai mari în a înțelege vorbirea rapidă. La toate acestea se adaugă timpul mai îndelungat necesar seniorilor să doarmă bine, aceștia trezindu-se de mai multe ori peste noapte.

„Aproape întotdeauna se poate face ceva pentru ca o persoană care înaintează în vârstă să-și îmbunătățească situația. Important este să-și dorească acest lucru“ (Rosanne Leipzig, la Școala de Medicină Icahn, Mount Sinai, New York)

Schimbările previzibile asociate cu îmbătrânirea încep să se întâmple mai mult între 75 şi 85 de ani

Cele mai indicate mijloace de contracarare a efectelor negative

Potrivit experților, dincolo de particularitățile stării fiecărui vârstnic, există câteva modalități generale care cu siguranță pot ajuta aceste persoane să „navigheze” mai bine prin perioada de senectute. În primul rând, se recomandă să nu fie ignorate semnele evidente ale schimbărilor în starea de sănătate sau în capacitățile de funcționare pe care și le știe fiecare. Solicitarea asistenței medicale se poate dovedi salvatoare. De asemenea, trebuie acordată atenție medicației, specialiștii indicând că este bine ca vârstnicii să-și întrebe medicul dacă mai pot tăia de pe listă sau dacă pot micșora dozele. Mai departe, mișcarea și activitatea fizică (exercițiile de echilibru și de rezistență în principal) sunt de natură să contracareze eficient unele dintre problemele care apar la majoritatea seniorilor, la fel ca un consum atent și sporit de proteine, care să susțină masa musculară, și de lichide, chiar și atunci când nu există senzația de sete. La capitolul activitate zilnică, experții menționează reducerea sarcinilor la câte se pot face și executarea acestora în ritmul pe care îl permite organismul fiecărei persoane. În plus, vederea și auzul se verifică la medic în fiecare an și se evită mesele grele cu câteva ore înainte de culcare.