de Gheorghe Zmaranda
Ne apropiem de acel moment al anului când România ne devine parcă mai dragă, suntem mai indulgenți cu ea și o binecuvântăm pentru toate bogățiile ei materiale și spirituale. De 1 Decembrie, Ziua Națională a României, istoria nu mai este pentru noi doar o arhivă a trecutului, ci o trăire, un simțământ. Ne aducem aminte de sacrificii, de cei care au creat viitorul acesta pentru noi. La Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, de Ziua României, este organizată o expoziție care să ne aducă aminte de origini, „Tricolorul - simbol identitar al unității românilor în costumul popular”. Aceasta va putea fi vizitată până la finalul lunii decembrie, iar cei care vor veni la muzeu au șansa de a descoperi costume populare de colecție, toate țesute cu migală și fiecare cu o poveste despre regiunea pe care o reprezintă.
„Este o continuare firească a expoziției «Costumul popular - simbol al identității naționale»”
Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din Bucureşti a pus în scenă de-a lungul anilor mai multe expoziții dedicate portului popular românesc. În luna decembrie vizitatorii muzeului au șansa de a admira din nou piese vestimentare populare din colecții private, dar și din cele ce aparțin instituției. „Organizarea expoziției «Tricolorul - simbol identitar al unității românilor în costumul popular» se circumscrie celebrării a două evenimente importante pentru instituția noastră, Ziua Națio- nală a României și împlinirea a 100 de ani de la fondarea Muzeului Militar Național de către Regele Ferdinand I, la 18 decembrie 1923. Evenimentul este gândit ca un omagiu al muzeului adus generațiilor care au făcut posibilă Marea Unire, dar și celor care au transmis, promovat și tezaurizat de-a lungul timpului adevăratele valori naționale, Armata Română fiind un factor catalizator în acest sens. Apariția tricolorului, a acestui fir care a unit de-a lungul vremii visurile tuturor românilor, este semnalată încă din Evul Mediu, iar acesta se regăsește pentru prima dată în costumul popular, în hrisoave, în veșmintele militare. În expoziția pe care o organizăm la Muzeul Militar vor fi etalate obiecte din patrimoniul muzeului, dar și costume populare din colecția particulară a doamnei Mihaela Chilian, președinta comunității «Domnițe cu altițe». Prin organizarea acestsei expoziții Muzeul Militar Național «Regele Ferdinand I» asigură o continuitate a expoziției «Costumul popular - simbol al identității naționale», ce a putut fi vizitată în vara anului 2022. Și aceasta a cuprins obiecte de factură populară din patrimoniul instituției, obiecte care au aparținut Familiei Regale a României, dar și a unor eroi care au făcut dovada sacrificiului suprem în clipe de grea cumpănă pentru însăși existența statului român. În acest context, expoziția de la 1 Decembrie este o continuare necesară și firească a celei de anul trecut”, ne-a declarat Anca Ionescu, reprezentant al echipei organizatoare a expoziţiei.
Primul drapel românesc a fost supus aprobării sultanului Mahomed al II-lea în 1834
În istorie, realizarea primului drapel care avea să ne reprezinte este consemnată în anul 1834. Drapelul a dost, însă, transformat de-a lungul timpului pentru a îngloba în esența lui simboluri și semnificații. Potrivit informațiilor Muzeului Zalău, „Ziua Drapelului României a fost instituită prin legea din 20 mai 1998 și este sărbătorită în fiecare an la 26 iunie, dată ce a fost aleasă pentru comemorarea Revoluției de la 1848. Istoria Drapelului Național începe, în mod oficial, în anul 1834, când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ghica, a supus aprobării sultanului Mahomed al II-lea modelul drapelelor și pavilioanelor navelor de luptă. Acest model era un steag cu fața roșie, albastră și galbenă. În anul 1840, tot domnitorul Ghica a adoptat un nou model pentru cel dintâi tricolor roșu-galben-albastru, pe orizontală, cu roșu în partea superioară și lățimi egale ale benzilor. În centru se află un scut alb boldat cu aur și o acvilă romană, încoronată princiar. În timpul Revoluției de la 1848, după fuga domnitorului Țării Românești, Gheorghe Bibescu, Guvernul provizoriu de la București a emis, la 14/26 iunie 1848, primul decret privind Steagul Național, în care se stipula: «Steagul Național va avea trei culori: roșu, galben și albastru», iar deviza scrisă pe flamuri urma să fie: «Dreptate, Frăție». Culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificație: roșul semnifică frăția, galbenul exprimă bogăția ogoarelor, albastrul înseamnă libertatea. Culorile erau împărțite egal pentru a reprezenta principiul egalității, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea poporului român. Drapelul tricolor a fost sfințit a doua zi, în cadrul unei mari adunări poporale, pe Câmpia Filaret, devenită Câmpia Libertății. Începând din anul 1848, drapelul tricolor românesc păstrează aceeași formă și aceleași nuanțe, cu mici schimbări. Ca drapel național, tricolorul se impune în anul 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Drapelul a dobândit recunoaștere și pe plan extern. La 22 iunie 1861, domnitorul Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite”.