de Georgiana Mihalcea

Solistă a orchestrei Ministerului Apărării Naționale, câștigătoare a multor concursuri reprezentative de operă și romanțe, compozitoare, preoteasă într-un sat din județul Giurgiu și mamă a doi copii, Elina Dincă-Velica este, mai întâi de toate un Om frumos, bun și talentat care vorbește cu pasiune despre realizările sale. A știut înainte de a merge la școală că va deveni cântăreață de operă și întreaga viață a dedicat-o acestui vis. O voce cu adevărat de aur, o prezență remarcabilă pe orice scenă ar cânta, Elina ne-a vorbit deschis despre drumul frumos pe care l-a parcurs până acum.

„La 6 ani, după ce am ascultat-o pe Maria Callas, am știut că acesta va fi drumul meu în viață”

- A fost odată, ca niciodată... Care este prima filă din povestea dumneavoastră cu muzica?

- La 6 ani am început primele lecții de pian, în Găești, orașul meu natal, cu doamna Mariana Luca, cea care mi-a devenit apoi și profesoară de canto la Liceul de Muzică din Târgoviște. Îmi amintesc, când, tot pe la 6 ani, am ascultat-o pe Maria Callas pentru prima dată și am fost de-a dreptul fascinată de vocea ei. De atunci am știut că acesta este drumul pe care îl voi alege în viață. În anul 2007 m-am mutat în București pentru a-mi începe studiile la Universitatea Națională de Muzică, secția Canto și Artele Spectacolului Muzical, pe care le-am absolvit în anul 2013, Licență și Master.

- De ce operă și nu alt gen muzical?

- Îmi amintesc prima operă audiată live, „Rigoletto”, de Verdi, la Opera Națională din București, când eram în primul an de liceu. Personajul principal, Gilda, în interpretarea sopranei Irina Iordăchescu, m-a cucerit. Vocea ei a fost primul lucru care m-a făcut aproape să nu clipesc, apoi întregul fast al spectacolului: corul, vestimentațiile, orchestra din fosă. Atât de pătrunsă am fost, atâta emoţie a trezit seara aceea magică în mine, încât nu mi-am dorit decât să ajung și eu acolo, în luminile scenei. Iar întâmplarea a făcut, ca peste ani, să obțin, în prima mea audiție la Opera din București, primul debut cu un rol secundar exact în această operă, „Rigoletto”, cu rolul Contesei Ceprano. Iată, Dumnezeu m-a binecuvântat cu această împlinire profesională, încă din primăvara anului 2014.

- Unde și când a avut loc spectacolul de debut?

- În anul imediat următor, 2015, am avut debutul la Opera Comică pentru Copii, cu primul rol principal, Pamina, în opera „Flautul fermecat”, de W.A. Mozart. La scurt timp, pe scena mare a Operei Naționale din București, am debutat cu personajul principal Fiordiligi din opera „Cosi fan tutte”, de Mozart. A fost și va rămâne o zi extrem de emoționantă din cariera mea.

„Felicia Filip mi-a oferit trofeul Festivalului de romanțe «Crizantema de Aur»”

- Care au fost cele mai importante repere în cariera de până acum?

- Soprana Georgeta Stoleriu mi-a acordat în anul 2012 Bursa „Yolanda Mărculescu”, onorându-mă în același timp, să fac și eu parte din „stolul” Stoleriu, pe care l-a avut și îl are în continuare acest minunat om și profesor. Un alt moment marcant al vieții mele a fost întâlnirea cu marea doamnă a operei, soprana Felicia Filip, cea care mi-a oferit trofeul Festivalului de romanțe „Crizantema de Aur”, la ediția 44, din anul 2011, urmând, ca peste câțiva ani, să debutez pe scena Operei Comice pentru Copii, cum am amintit mai devreme. Domnia sa este ca o „mamă” pentru mine, ce mi-a oferit toată încrederea, iar eu nu voi înceta niciodată să-i fiu recunoscătoare. Un alt reper important a fost obținerea Trofeului Festivalului „Chindia” din mâna maestrului Gheorghe Zamfir. Peste ani, am fost membră a juriului alături de dânsul la un concurs de toacă, unde am și cântat în duet „Ave Maria”, de Schubert, un moment de neuitat pentru mine. Acum mă simt extrem de onorată să devin oficial, solista Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, condusă de colonel Aurel Gheorghiță, Inspector General al Muzicilor Militare.

- V-am ascultat cântând și romanțe, dar și muzică bisericească. Cum ați făcut aceste alegeri?

- Romanţele sunt un patrimoniu românesc. Ele nu s-au pierdut în timp, ci dimpotrivă, se tot reinventează cu fiecare voce nouă care le interpretează. Am şi azi concerte speciale de romanţe. Eu nu am cântat în corul bisericii de copil, în schimb, când am intrat la Conservator, am devenit parte a Corului „Divina Armonie”, patronat de doamna Paula Ciuclea, și am descoperit, totodată, frumusețea muzicii corale bisericești. De altfel, pe toată durata facultăţii, am fost îndrumată spre muzica sacră de soprana Georgeta Stoleriu și cred că de la dânsa mi s-a „transferat” această mare iubire pentru muzica bisericească, pe care o interpretez atât în biserică, cât și pe scenele lirice.

„Cânt împreună cu soțul meu la parohia unde este preot”

- Știm că soțul dumneavoastră este preot. Cântați împreună?

- Pe soțul meu, Eusebiu Velica, l-am cunoscut în biserică și, cu siguranță, aceasta a fost voia lui Dumnezeu să ne întâlnim. De asemenea, are și el o voce absolut minunată, cu un timbru aparte, extrem de pătrunzător, care se îmbină armonios cu stilul de cânt psaltic, bisericesc. Da, cântăm împreună și îi încântăm pe enoriașii din Parohia noastră, la Falaștoaca, din comuna Comana.

- Ce emoție vă aduce cântatul în biserică?

- Întreaga viață am căutat permanent contactul cu ceea ce mă poate aduce cât mai aproape de Dumnezeu. În biserică, starea de bine pe care ţi-o oferă muzica este, în acest caz, împletită cu rugăciunea. Eu am momente când uit că sunt în biserică, simt doar că mă rog cântând înaintea Domnului. Este un sentiment cu totul aparte. Poţi alina oamenii prin prezenţa ta, prin vorbe, prin gesturi, dar să o faci cântând, cred că este o menire de o frumuseţe divină, cu o încărcătură emoţională de nedescris. Bucuria din sufletul meu este cu atât mai mare cu cât aceste rugăciuni le cânt împreună cu soțul meu, vibrând amândoi în aceeași trăire. Avem un mesaj de transmis oamenilor, suntem un fel de mesageri, fie de Paști, fie de Crăciun sau la o altă sărbătoare ce are o anumită însemnătate pentru creștinătatea poporului nostru. Iar muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia.

- Aveți o familie minunată, ce vă doriți să le ofere viața copiilor dumneavoastră?

- În primul rând, sănătate și credință! Domnul să-i binecuvânteze cu darurile Lui, pentru a putea pleca fiecare în parte spre explorarea visurilor în această viață. Și, mai sper, să construim împreună amintiri memorabile, căci până la urmă cu acestea vom rămâne, cu amintirile frumoase pe care le derulăm cu plăcere ori de câte ori simțim nevoia.

„Urmează să susţin concerte alături de Orchestra Reprezentativă a MApN“

- Unde vă putem aplauda în perioada următoare?

- Am lansat deja câteva melodii: „Mama”, prima mea compoziţie, pe versurile preotului Emil Cărămizaru, care este şi un poet extrem de sensibil, colindul „Stele dalbe”, tot pe versurile dumnealui, „Tot mai greu”, pe versurile Evei Constantinescu, versuri care se referă la prezentul acesta care ne încearcă atât de mult. Invit cititorii dumneavoastră pe canalul meu de YouTube „ELINA”, pe pagina de Facebook și Instagram, pentru a asculta toate piesele lansate, multe dintre acestea având premiera la Televiziunea Română. De asemenea, tot acolo, veți putea urmări și programul concertelor pe care urmează să le susțin alături de Orchestra Reprezentativă a MApN sau Orchestra proprie Classical Sounds.