de Traian Mihai
Margareta Pâslaru reprezintă o legendă a muzicii româneşti, admirată nu doar în ţară, ci şi în străinătate. În 2023, marea artistă a aniversat 65 de ani de carieră artistică neîntreruptă şi 80 de ani de viaţă. Cântăreaţă, compozitoare, actriţă de teatru şi film, realizatoare de emisiuni TV şi radio, Margareta a cucerit publicul prin multitudinea de valenţe ale talentului său. Pe parcursul îndelungatei cariere, artista a adunat, cu grijă, ţinute de scenă, articole din presă, coperte de albume şi de reviste, dar şi numeroase premii, în colecţii remarcabile.
„Fiecare obiect are o părticică din mine, din ADN-ul meu”
Margareta Pâslaru este, poate, prima artistă admirată nu doar pentru vocea puternică, amplă, ci şi prin apariţiile sale, reprezentând un reper al eleganţei. Şi-a pus amprenta asupra ținutelor de scenă, creându-le cu multă atenție, iar uneori a cusut cu mâna sa mărgele şi paiete. „Eleganţa mult admirată avea rolul de a servi piesa încredinţată, fiecare costumaţie sublinia atmosfera din text, nu era o paradă ostentativă a modei. Coordonam elementele auditive cu cele vizuale, inclusiv mişcarea scenică, într-un tot armonios. Cele mai multe costume purtate de mine au fost creații personale, realizate împreună cu arhitecții Ghițulescu”, explică Margareta. O mare parte dintre creaţiile sale vestimentare, dar şi discuri rare din ebonită ori vinil, afişe de teatru şi film, premii, diplome şi distincţii au fost prezentate la Muzeul Naţional de Istorie al României (MNIR), prin expoziţia „O legendă - Margareta Pâslaru, 65 de ani de carieră”, care a „dat tonul” anului aniversar, fiind vernisată la 1 martie 2023, în prezenţa artistei. Margareta Pâslaru a explicat atunci că „fiecare obiect are o părticică din mine, din ADN-ul meu”, adăugând: „Mă onorează și sunt copleșită de acest moment. Este o aniversare, de 65 de ani, o cifră, eu nu o conștientizez, pentru mine în fiecare zi se întâmplă același lucru: merg în studio să înregistrez, lansez albume, așa că viața merge înainte”.
„Elementele folclorice au fost nelipsite în costumaţiile mele, mai ales pentru apariţiile la festivaluri în străinătate”
În colecţia de ţinute de scenă create şi purtate de artistă se află rochii cu iz interbelic, rochii cu aspect regal - gulere înalte, broderii sofisticate, pietre, dantelă -, rochii de inspiraţie folclorică, dar şi celebrele costume cu pantaloni, toate emanând rafinament şi bun gust. „Elementele folclorice au fost nelipsite în costumaţia pe care am creat-o, mai ales pentru apariţiile la festivaluri în străinătate. Oriunde mă duceam aceasta «spărgea gheaţa», cineva venea la mine şi-mi spunea: «Vai, ce frumos! De unde e?». «Din România», spuneam. Şi aşa începeam să discutăm despre România, despre mesajul pe care îl aveam la acel festival. Chiar şi costumul cu pantaloni purtat la Festivalul «Cerbul de Aur», în 1969, are elemente folclorice. Am cusut cu mâna mea câteva mărgeluţe, paiete pe acea vestă”, povesteşte Margareta. Expoziţia din 2023, de la MNIR, a fost a patra din seria celor organizate de artistă în care şi-a prezentat colecţiile, donând exponatele, care au intrat în patrimoniul muzeelor. În 2014, a avut loc, tot la MNIR, expoziția „Haina îl face pe om. Șase secole de istorie vestimentară”, unde Margareta a expus rochii, trofee, afişe, discuri, amintiri de familie. „Mai aveam câteva costume din anii ’60-’70, pe care le-am expus, pentru că pe foarte multe le transform continuu. Am avut o rochie pe care am transformat-o de 11 ori! Luam o bucată de dantelă veche, prețioasă, puneam niște epoleți sau adăugam o mătase fragilă și, dintr-odată, rochia era alta! Creez și acum costume. Uneori îmi vine o idee de rochie, alteori schițez un corsaj sau un pantalon. Dar numai dacă am un spectacol. La evenimentele obișnuite, mă îmbrac în taior”, spune artista.
Costumul din catifea neagră - criticat în ţară, purtat apoi la Cannes
Una dintre ţinutele dragi Margaretei este aceea purtată în 1968, la Festivalul „Cerbul de Aur”, dar şi în 1969, la Cannes. „Costumul negru pe care l-am purtat în concurs, la «Cerb», a fost aspru criticat. S-a spus «Cine a îmbrăcat-o pe Margareta aşa, ca pe o «grande dame», când tinereţea ei…». Aceeaşi ţinută am avut-o anul următor, la Cannes - un alt mare succes -, unde am obţinut trofeul MIDEM (n.r. - Marché International du Disque et de l’Édition Musicale), pe care mi l-a înmânat Maurice Chevalier, care avea atunci 80 de ani. A fost o aliniere extraordinară, pe aceeaşi scenă am fost cu Mireille Mathieu, Amalia Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano, Udo Jurgens şi alţii. A fost un moment de neuitat. Şi, după 45 de ani, m-am revăzut cu Mireille Mathieu la Sala Palatului, unde ea a avut un concert. Cine și-ar fi imaginat, după atâția ani? I-am făcut o surpriză lui Mireille cu o fotografie din acel moment de la Cannes și i-am spus: «Îți mai aduci aminte?». S-a uitat pe ecranul mare de la Sala Palatului și a enumerat câteva persoane, câțiva artiști”, îşi aminteşte Margareta.
„Longevitatea creatoare include pasiune, inspirație, vocație, cizelarea lucrului, izbândă și suferință”
Şi Muzeul Municipiului Bucureşti a reunit, în expoziția „Longevitate creatoare”, în 2021, creații vestimentare purtate de artistă, dar şi afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o surprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris). „Aici am reunit o selecție a propriilor mele creații vestimentare, costume purtate pe scenă și în emisiuni de televiziune. Dantele cu vechime, donate de familia Ghițulescu, au fost aplicate de Maria Ferenț pe platcă, presărând pietre și mărgele. Costumul-pantalon, preferatul meu, îmi asigura libertarea dansului. Fiecare exponat are o istorie care oglindește epoca. Longevitatea creatoare include pasiune, inspirație, vocație, cizelarea lucrului, izbândă și suferință”, declara artista.
Bustul „Margareta”, printre exponatele Palatului Suţu
Margareta Pâslaru căuta, în 2011, bustul care o reprezenta, realizat de celebrul sculptor Cornel Medrea, pentru care fusese invitată să pozeze la 19 ani. „Întrebând pe unde ar putea fi, cineva mi-a sugerat Palatul Suțu. Era ultima șansă. Astfel, lucrarea a fost localizată. Drept mulțumire, am donat Muzeului Municipiului București schița bustului creată de bunicul meu, apreciatul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad, care fusese coleg cu Medrea. În copilărie, mă rugau să pozez pentru ei, îmi spuneau «Ia stai tu acolo şi joacă-te în nisip, la plajă»… M-au învăţat cum trebuie să stai nemişcat cel puţin 10 minute ca să rămână aceeaşi expresie. Anii au trecut şi, când aveam 19 ani, Medrea m-a invitat, i-am pozat şi gâtul predomină în acea lucrare, pentru că el spunea că de acolo iese ceea ce încântă publicul”, explică Margareta.
„Premiile poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii”
Între obiectele aflate în expoziţiile Margaretei se află şi premii, distincţii, titluri câştigate de artistă. „Nu am numărat niciodată premiile obţinute, dar au făcut-o fanii, există o listă inclusă la finalul cărţii «Eu şi Timpul» - până la data apariţiei acesteia -, alături de partituri. Aproape anual a fost un premiu. Fiecare contează, pentru că premiile poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii, care se cumulează şi marchează nişte puncte”, declară Margareta Pâslaru. „Discul de Aur” - primit în 1968 - a catapultat-o la Cannes, în anul următor, unde i-a fost decernat Trofeul MIDEM, acordat artiştilor cu cele mai mari vânzări din întreaga Europă. Acesta s-a aflat expus, în 2021, la Palatul Suţu, în expoziţia „Longevitate creatoare”, dedicată Margaretei, în care se mai regăseau „Discul de Aur”, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, precum şi „Trofeul Electrecord” - creat special pentru artistă la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Electrecord.
„Afişe rare“ - o colecţie care îmbină activitatea din muzică, teatru şi film
Pe lângă bogata activitate concertistică în ţară şi în străinătate, talentul Margaretei s-a manifestat şi ca actriţă. Ea a jucat în piese de teatru, în pelicule cinematografice („Tunelul”, „Un film cu o fată fermecătoare”, „Împuşcături pe portativ”, „Veronica”, „Veronica se întoarce”, „Gloria nu cântă”, „Melodii, melodii”), alături de actori precum Toma Caragiu, Ion Dichiseanu, Marin Moraru, Ştefan Bănică, Vasilica Tastaman şi mulţi alţii. Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suţu a organizat, în 2015, expoziţia „Afişe rare”, care reunea 55 de afişe din concerte, din teatru şi din apariţii în cinematografie ale artistei, dar şi articole din presă ori coperte ale unor publicaţii unde apărea Margareta, inclusiv revista „Cinema”. „În expoziția de afișe rare, pe care le-am donat în 2015, dintre cele 96 au fost selecționate 55. Orice expoziţie este o continuare, mi-a fost hărăzită capacitatea de a face daruri care să dăinuie. Cu fiecare suflare, dăruirea de sine, la pian, microfon, pe scenă sau ecran, atinge esența, comunică ideea, sentimentul pur, celor care ascultă, privesc”, afirma Margareta.
„Timpul nu moare - 65 de ani în showbiz“, un nou album în colecţia Margaretei
Primul disc al artistei a apărut după ce, în 1959, compozitorul George Grigoriu a scris - special pentru timbrul grav al acesteia - melodia „Chemarea mării”, bătând toate recordurile de vânzare în 1961. Mai târziu, George Grigoriu a fost cel care a numit-o „un mit al muzicii uşoare”. Marea artistă este mereu activă, plină de idei şi iniţiative, preocupată nu doar de muzică, ci şi de acţiuni caritabile. În martie 2023, la ceas aniversar, artista a lansat albumul „Timpul nu moare - 65 de ani în showbiz”, reunind şapte piese noi, care arată versatilitatea artistei ca interpretă, precum şi unele dintre cele mai îndrăgite şlagăre cântate de-a lungul carierei, dar şi patru melodii populare lansate de artistă în 1964. „Mă bucur! Este splendid că au venit mai multe generații să mă vadă, mulți tineri care mi-au adus flori, copii care îmi ascultă muzica. Toate piesele au suflul prezentului. Și eu mă schimb și trăiesc la momentul prezent, lucrez la timpul prezent și de asta cred că se simte acest suflu nou”, spune artista. Acest album succede alte două pe care artista le-a creat în perioada pandemiei şi pe care le-a lansat online - „Idei - Cu haina pe umeri” (2020) şi „Vibraţii sufleteşti” (2021). De altfel, colecţia de albume a Margaretei este impresionantă. „Vorbind despre discuri Electrecord, presa din Ungaria și Germania menționa cifra de vânzare 300.000 de discuri vândute la export în țările socialiste în 1963-1964, iar presa din Polonia anunța 350.000 de unități cu interpretările mele vândute în 1967”, aminteşte Margareta. Dintr-un repertoriu de 900 de melodii, au fost înregistrate la Radio, TVR și case de discuri 800 de piese românești și din repertoriul internațional (în limbi străine sau cu texte adaptate în română). „Începând cu 1960, am înregistrat pe discuri de ebonită ascultate la patefon, vinil, casete audio, CD-uri, DVD, audiobook-uri”, precizează artista. O parte dintre aceste albume au fost reunite, în 2015, în expoziția „Margareta Pâslaru - Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”, la Muzeul Municipiului Bucureşti.