de Silviu Ghering și Adrian Barna
Cheile Bicazului sunt printre cele mai spectaculoase și cunoscute „minuni” naturale din România. Au porțiuni în care înalții pereți stâncoși care gardează râul Bicaz par că-și îmbrățișează vârfurile spre înaltul cerului. Se întind pe aproape 8 km în partea centrală culmii estice Tulgheș-Valea Rece a Masivului Hășmaș, în nord-estul României, între județele Neamț și Harghita.
Au 4 sectoare clar delimitate
Cheile Bicazului se împart în 4 sectoare, conform alpinistului Emilian Cristea, citat de wikipedia.org:
1. „Între chei”: km 26,5 - km 28,7, între limita estică a stațiunii Lacu Roșu și Poarta de Piatră. Pe stânga: peretele sud-estic al Suhardului Mic și pantele de început ale Muntelui Cupaș, despărțite de pârâul Cupaș. În apropiere de confluența Cupașului cu Bicazul, se află peștera Suhard. Pe dreapta: în aval de confluența cu Cupașul se află vârful Surduc, de unde pornește pintenul în care este tăiată de șosea Poarta de Piatră.
2. „Polițele Bardosului”: km 28,7 - km 31, între Poarta de Piatră și Gâtul Iadului. Dominate la stânga de Piatra Altarului (sau Turnul Bardosului) și la dreapta de Muntele Piatra Poienii, care trimite spre vale un pinten prin care a fost săpat tunelul Lacu Roșu. Pe partea stângă, în amonte de Piatra Altarului se află confluența cu pârâul Lapoș și accesul spre Cheile Lapoșului. În aval de tunel se desfășoară un kilometru de serpentine spectaculoase. După o porțiune mai strâmtă delimitată la stânga de Polițele Bardosului, ajungeți mai întâi într-o porțiune mai largă, unde se află pe dreapta confluența cu Bicăjelul și accesul spre Cheile Bicăjelului. Înainte de deschiderea văii spre zona de confluență, la dreapta se înalță Turnul Negru.
3. „Gâtul Iadului”: km 31 - km 32,2. O porțiune strâmtă, cu un veritabil aspect de canion. La dreapta se află Piatra Surducului. La km 32, pe stânga se află Gura Bardosului, de unde peisajul devine mai puțin sălbatic.
4. „Sfârșitul Cheilor”: km 32 - km 34, în aval de Gâtul Iadului, într-o zonă mai largă cu pante mai puțin înclinate. La intrarea în comuna Bicaz-Chei, pe stânga se află confluența cu pârâul Șugău și Cheile Șugăului. Dincolo de Șugău se află stâncile Munticelului și coloana înaltă a Pietrei Glodului, care nu mai aparțin de Cheile Bicazului.
Monument al naturii, Cheile Bicazului sunt străbătute de drumul transcarpatic DN12C, care leagă Transilvania și Moldova, între orașele Gheorgheni și Bicaz. În amonte încep la limita estică a stațiunii Lacu Roșu, la km 26,5 și se termină în aval la km 34, în localitatea Bicaz-Chei