de Georgiana Mihalcea
În 2013, Asociația Medicală Americană (AMA) a desemnat obezitatea drept boală și, ca urmare, ideea că obezitatea este cauzată de o voință insuficientă, lipsa de disciplină și alegerile alimentare incorecte a început să se transforme. În descrierea în mod specific a acestei afecțiuni, una dintre cele mai cuprinzătoare definiții este oferită de Asociația de Medicină a Obezității: „Boală cronică, recidivă, multifactorială, neurocomportamentală, în care o creștere a grăsimii corporale promovează disfuncția țesutului adipos și forțele fizice anormale ale masei de grăsime, ducând la consecințe negative asupra sănătății metabolice, biomecanice și psihosociale”. Patologia obezității este vastă și variază în funcție de cauza creșterii în greutate. Nu există un singur tip sau cauză pentru obezitate. Despre toate aceste lucruri am stat de vorbă cu doctor Victor Diaconu (foto), medic primar chirurgie generală, specialist în chirurgia obezității (chirurgie-bariatrica.ro).
Cel mai bun indicator este „indicele de masă corporală”!
- Cum se definește în termeni medicali obezitatea?
- Obezitatea este considerată o boală complexă ce ne afectează sănătatea și se definește prin acumularea excesivă de țesut adipos. Nu este doar o problemă cosmetică, ci reprezintă o adevărată provocare medicală, deoarece crește riscul de apariție sau de agravare a altor boli, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și alte afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii, anumite tipuri de cancer, limitarea mobilității, probleme osteoarticulare și are implicații psihologice și de adaptare majore.
- Când știu că am trecut de la supraponderal la obez?
- Există mai multe instrumente de măsurare a gradului de obezitate, cel mai folosit dintre acestea este indicele de masă corporală (IMC), care se poate calcula după o formulă simplă. Supraponderabilitatea este cuprinsă conform IMC între 25 şi 29,9 kg/m2; de la 30 kg/m2 începe obezitatea.
- Cum se calculează indicele de masă corporală?
- Acesta este un indicator oficial de calculare a greutății corporale ideale, pentru o înălțime dată. Formula este una simplă: G/h2 (raportul dintre greutate și pătratul înălțimii). IMC sau BMI (body mass index) poate fi utilizat atât pentru barbăți, cât și pentru femei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 ani, dar exclude câteva categorii de persoane și aici amintim: copiii, femeile însărcinate, sportivii de performanță și persoanele vârstnice. Ceea ce trebuie să ținem minte este că indicele de masă corporală este pur orientativ, el trebuie întotdeauna corelat cu alte măsurători și informații pentru a putea cuantifica riscurile pentru starea de sănătate.
„Mâncarea ieftină este una proastă”
- Ce cauze duc la apariția acestei boli?
- De obicei obezitatea rezultă din asocierea mai multor factori. Cel mai frecvent incriminați sunt factorii ereditari, sedentarismul, factori hormonali (hipotiroidismul, sindromul Cushing, sindromul ovarelor polichistice), comportamentali (mâncăruri cu conținut ridicat de calorii, băuturi dulci, carbogazoase, tulburări ale somnului), anumite tulburări psihice (anxietatea, depresia, tulburări de personalitate etc.). Un alt factor important este „hormonul foamei” - ghrelina, secretat la nivelul stomacului, hormon care acționează direct asupra unei părți din creier (hipotalamus) și dictează senzația de foame. Secreția în exces a acestui hormon duce la o foame permanentă și are un rol important în apariția obezității.
- Mai sunt și alți factori favorizanți?
- Da, prevalența obezității este mai crescută în anumite grupuri entice (prin anumite obiceiuri alimentare) sau în zonele în care sezonul rece este prelungit și aportul de fructe și legume este mai scăzut. Industrializarea și urbanizarea sunt un alt element ce a dus la creșterea unei societăți predispuse la obezitate, stresul fiind unul dintre factorii importanți. Mâncarea ieftină este una proastă: hipercalorică, cu mulți aditivi alimentari de potențare a gustului și aromelor, cu cantitate mare de sare, ce pot da un grad de dependență. Indiferent de factorii care au dus la apariția obezității, aceasta apare în urma unui dezechilibru între aportul energetic și cheltuielile energetice.
- Poate fi și o genă ce se transmite ereditar?
- Din cauza creșterii alarmante a obezităţii infantile s-au făcut foarte multe studii care au concluzionat că aproximativ 50% din variația interindividuală a IMC se datorează factorilor genetici, la care se adaugă și restul cauzelor ce pot duce la apariția obezității. Genetica poate juca un rol important în modul în care organismul transformă alimentele în energie, în modul în care se reglează apetitul și felul în care ardem caloriile în timpul exercițiilor fizice. Obezitatea tinde să apară în familii, dar asta nu este legată doar de genele pe care le împart, ci și din cauza faptului că membrii unei familii tind să aibă aceleași obiceiuri alimentare și activități similare.
„Este unul dintre factorii favorizanți pentru proliferarea multor forme de cancer”
- Influențează sănătatea cardiovasculară?
- Infarctul miocardic și accidentele vasculare cerebrale sunt mai des întâlnite în rândul persoanelor obeze. Încercați să urcati un etaj cu un rucsac de 30 kg în spate (echivalentul a şase bidoane cu apă a câte 5 kg) și veți realiza ce efort suplimentar trebuie să facă inima pentru a „duce” surplusul de greutate pe care îl au pacienții obezi. De asemenea, hipertensiunea arterială și nivelurile crescute ale colesterolului sunt factori de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare. Insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică, insuficiența venoasă cronică sunt, de asemenea, frecvent întâlnite la persoanele obeze.
- Suntem mai predispuși la diferite tipuri de cancer dacă nu avem greutatea normală?
- Da, obezitatea este unul dintre factorii favorizanți pentru apariția multor forme de cancer și putem să vorbim despre cancere din sfera digestivă, hepato-bilio-pancreatică sau ginecologică, precum și cancerul de prostată. Studii recente au arătat că, pe măsură ce indicele de masă corporală crește cu 5 kg/m2, mortalitatea prin cancer crește cu 10%.
- Persoanele obeze pot avea mai multe probleme respiratorii?
- Obezitatea provoacă compresie mecanică asupra diafragmei, plămânilor și cavităţii toracice, ceea ce poate duce la tulburări pulmonare restrictive. În plus, excesul de greutate scade complianta (elasticitatea) totală a sistemului respirator, crește rezistența pulmonară și reduce puterea muşchilor respiratori. Pe lângă sindromul de apnee în somn, despre care știm că este o boală extrem de gravă și se traduce prin oprirea repetată a respirației în timpul somnului, putând duce la moarte subită, mai sunt multe alte patologii respiratorii care se pare că sunt corelate cu obezitatea. Dintre ele aș aduce în discuție astmul, care nu doar că este frecvent în rândul persoanelor obeze, dar acesta devine o boală greu de controlat, cu șanse mari de a dezvolta complicații.
„Speranța de viață a pacienților obezi este mai mică cu 5-20 de ani față de pacienții cu greutate normală”
- Ce alte boli se pot asocia cu excesul de greutate?
- Complicațiile stării de obezitate sunt numeroase, fiind practic afectate, în diferite grade, toate sistemele organismului. În afară de bolile enumerate mai sus (diabet, cardiovasculare, respiratorii și osteoarticulare) aș mai adăuga hiperuricemia (guta) și tulburările de ordin emoțional care se întâlnesc în rândul persoanelor obeze și anume: depresia, stima scăzută de sine, izolarea socială. Obezitatea poate influența evoluția altor boli. De exemplu, în infecția cu virusul SARS-CoV-2 știm deja că persoanele obeze sunt mai predispuse să dezvolte forme grave ale bolii, ajungând în multe cazuri la Terapie Intensivă. De asemenea, în cazul în care pacienții obezi au nevoie de diverse intervenţii chirurgicale, riscurile legate de anestezie sunt mult mai mari, iar recuperarea postoperatorie este mult mai dificilă față de pacienții normoponderali.
- O putem preveni? Cum?
- Sigur că poate fi prevenită. Dacă discutăm de prevenție, înseamnă că nu am ajuns încă la starea de obezitate, ci că ne aflam într-o stare de supraponderabilitate, în care situația este încă ușor de gestionat prin diete hipocalorice (mese mici, fracționate, evitarea alimentelor bogate în calorii, renunţarea la băuturile carbozagoaze, a băuturilor alcoolice și a băuturilor dulci, exerciţii fizice de cel puțin trei ori pe săptămână (timp de 30-60 de minute), corecția obiceiurilor alimentare. Dacă deja am ajuns la unul dintre gradele de obezitate, niciuna dintre dietele ținute nu a avut rezultatul dorit sau chiar dacă am scăzut în greutate, dar nu am reușit să menținem greutatea dorită, atunci se poate discuta despre alte metode cum ar fi implantarea de baloane gastrice sau intervenții chirurgicale.
- Ce poate face o persoană care cântărește mai mult decât ar fi normal pentru a-și crește calitatea vieții?
- Toate programele de slăbire necesită schimbări ale obiceiurilor alimentare nesănătoase și creșterea activității fizice. Statistic, speranța de viață a pacienților obezi este mai mică cu 5-20 de ani față de pacienții cu greutate normală și aceasta ar trebui să fie principala motivație.
„Îngrăşarea schimbă corpul uman la nivel biologic şi molecular“
- Să vorbim puțin despre natura progresivă a obezității și aș vrea să începem cu dezechilibrul energetic de care ați pomenit.
- Dezechilibrul energetic, cum spuneam, duce la acumularea kilogramelor în plus și se declanșează atunci când aportul de energie (valoarea calorică a alimentelor ingerate) depășeste cheltuielile energetice, energia consumată în mod normal de organism pentru îndeplinirea funcțiilor biologice (arderea grăsimilor), a activităților zilnice și a exercițiilor fizice. Acest dezechilibru apare atât din cauza supraalimentării, cât și a sedentarismului. Cu toate acestea, există și alte elemente care duc la acumularea și transformarea grăsimilor în depozite.
- Care ar fi acestea?
- În primul rând le-aș aminti pe cele de natură psihologică: insomnia cronică, stresul și anxietatea. Apoi avem diverși poluanți, mai multe tipuri de medicamente și un aport scăzut de alimente ce ard grăsimile precum fructele, verdețurile, legumele, nucile, semințele și a proteinelor de calitate. Să nu uităm nici de consumul de alimente care, indiferent de conţinutul caloric, duce la schimbări metabolice/hor-monale ce pot influența acumularea kilogramelor în plus. Aceste alimente includ produsele bogate în zahăr sau fructoză, cerealele procesate și mezelurile procesate.
- Dacă nu suntem atenți la creșterea greutății putem deveni rapid obezi?
- Acumularea kilogramelor este un alt factor prezent, întrucât obezitatea este o boală progresivă. Atunci când situația scapă de sub control, în organism se produc niște schimbări hormonale, metabolice și la nivel molecular, iar lupta cu kilogramele în plus devine o sarcină grea pentru că organismul nu mai poate arde caloriile consumate, nu mai poate sintetiza glucoza (carbohidrații) și atunci apar depozitele de grăsime sub formă de țesut adipos. De asemenea, obezitatea influențează și anumiți hormoni produși în stomac ce reglează apetitul și senzația de foame, astfel se ajunge la creșterea porțiilor și a frecvenței meselor din cursul unei zile. Îngrășarea schimbă corpul uman la nivel biologic și molecular și astfel apare mediul propice pentru instalarea obezității.
„Procedurile chirurgicale limitează cantitatea de alimente pe care le putem ingera“
- Care sunt opțiunile medicale?
- Există mai multe metode de tratament care sunt potrivite pentru fiecare persoană, în funcție de gradul de obezitate, de starea generală de sănătate și de dorința pacientului de a participa la planul de slăbire. Medicamentele pentru scăderea în greutate sunt menite să fie folosite împreună cu o dietă, cu exerciții fizice și schimbări de comportament alimentar, nu în locul lor. Aceste medicamente trebuiesc prescrise numai de medic, după ce au fost luate în considerare istoricul stării de sănătate și posibilele efecte adverse. Medicamentele pentru scăderea în greutate ar putea să nu funcționeze pentru toată lumea, iar efectele lor adverse să se vadă după o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, după oprirea tratamentului, puteți să vă recăpătați mult sau chiar toată greutatea pe care ați pierdut-o. Baloanele gastrice, introduse pe cale endoscopică, sau balonul Allurion, care se introduce sub control radiologic reprezintă o opțiune medicală pentru a ajuta la scăderea în greutate.
- Când se recomandă intervențiile chirurgicale?
- Intrevențiile chirurgicale bariatrice sunt cele care au revoluționat cu adevărat nevoia pacienţilor obezi de a slăbi în greutate, la momentul actual putându-se clar afirma că obezitatea este o reală problemă de sănătate publică, procentul pacienţilor obezi fiind foarte mare în țările civilizate. Procedurile chirurgicale sunt restrictive, adică limitează cantitatea de alimente pe care le putem ingera (plicătura gastrică, bandarea gastrică sau gastric sleeve) sau malabsorbtive - scad absorbția alimentelor și caloriilor (bypass-ul gastric).
- Să le luăm pe rând. Ce este „gastric sleeve”?
- Gastric sleeve-ul este, practic, înlăturarea în proporție de 75%-80% din capacitatea stomacului, astfel că pacientul după operație va putea să mănânce o cantitate foarte mică de alimente, având ca efect și scăderea senzației de foame prin rezecția porțiunii de stomac care produce ghrelina, hormonul foamei.
- Cum se realizează bypass-ul gastric?
- În cazul bypass-ul gastric chirurgul creează o mică pungă în partea de sus a stomacului, pe care o atașează la intestinul subțire, astfel încât alimentele vor ocoli cea mai mare parte a stomacului.
- Ce alte beneficii aduc intervențiile chirurgicale pacienților?
- Pe lângă scăderea în greutate pe care o oferă intervențiile chirurgicale, acestea mai au și beneficiul de a regla valorile tensiunii arteriale şi pe cele ale glicemiei, de a duce la dispariția sindromului de apnee în somn, de a normaliza nivelul de colesterol din sânge, astfel reducând riscul agravării bolilor cardiovasculare.
- Și în cazul celor cu proteze?
- De asemenea, pacienții cu gonartroze, coxartroze, care au deja proteze sau cărora urmează să le fie implantate proteze, sunt candidații perfecți pentru astfel de intevenții, scăpând de stresul pe care greutatea îl exercită asupra articulațiilor sau protezelor.