de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
Studenții au adesea reputația de a trăi cu o dietă alcătuită din semipreparate și băuturi energizante. Un nou studiu atestă faptul că aceste obiceiuri compromit sănătatea pe termen lung și, cu cât se renunță la acest tip de alimentație mai devreme, cu atât se pot preveni consecințe care pot dura toată viața.
Obezitate, boli respiratorii, depresie
Cercetătorii de la Universitatea British Columbia Okanagan au realizat un studiu din care a reieșit cu claritate faptul că obiceiurile alimentare greșite stabilite în timpul facultății pot contribui la probleme de sănătate viitoare care durează ani și chiar decenii. Printre aceste urmări cu care adultul poate avea mult de furcă după ce își termină studiile superioare sunt obezitatea, bolile respiratorii și depresia. Aproape 12.000 de studenți la Medicină din 31 de universități din China au participat la acest proiect internațional, care și-a propus să determine asocierea dintre comportamentele alimentare din studenție, obezitate și diverse boli. „Știm că mulți studenți consumă mese bogate în calorii împreună cu alimente și băuturi dulci și există o mulțime de dovezi care arată că aceste tipuri de comportamente alimentare pot duce la obezitate”, explică specialistul Joan Bottorff, într-un comunicat al universității.
Răspunsuri antiinflamatorii și imune mai slabe
La Școala de Medicină a Universității Jinan, din China, s-a studiat relația dintre obiceiurile alimentare nesănătoase și bolile infecțioase, inclusiv răceala. „Au existat cercetări biomedicale care susțin această legătură, între obezitate și boli infecțioase și, cel mai recent, aceasta a fost asociată cu COVID-19. Motivele care au fost oferite pentru această vulnerabilitate crescută includ respirația afectată de presiunea greutății suplimentare și răspunsurile antiinflamatorii și imune mai slabe”, detaliază Bottorff, care a adăugat că stresul examenelor și programul haotic pot cauza supraalimentarea. „Tipurile de alimente pe care le consumă studenții sunt legate de obezitate. Și acest lucru poate duce la alte probleme de sănătate, care nu se referă doar la boli cronice, ci și la boli infecțioase”, adaugă expertul canadian. Autorii studiului menționează că lipsa opțiunilor alimentare la prețuri accesibile, împreună cu stresul vieții universitare au un impact negativ semnificativ asupra alegerilor alimentare ale studenților.
„Studiul arată că nu ar trebui să ignorăm acest model de risc alimentar în rândul tinerilor de la universitate. Este bine documentat faptul că o parte semnificativă a studenților au diete nesănătoase“ (Joan Bottorff, Universitatea British Columbia Okanagan)
Dieta adolescenţilor, „nesănătoasă şi nesustenabilă“
O cercetare de anvergură, prezentată în cadrul Congresului European pentru Obezitate din Țările de Jos, poate explica în parte de ce studenții ajung să-și pună sănătatea în pericol hrănindu-se greșit: totul pornește din adolescență. Concret, șapte din zece adolescenți din Anglia, de exemplu, mănâncă mai puțin de 100 de grame de fructe pe zi, majoritatea având o dietă „nesănătoasă și nesustenabilă”, bogată în cartofi și carne. Cercetarea a evidențiat că un procent uluitor, de 90% dintre tineri, nu mănâncă suficiente legume, în timp ce 73% depășesc limitele recomandate de aport zilnic de zahăr. Faptul că acest tip de alimentație se prelungește în studenție este explicat de expertul Ankita Gupta, de la Universitatea din Birmingham: „Avem tendința de a rămâne pe termen lung la obiceiurile alimentare pe care le dezvoltăm în copilărie”.