Main menu

header

   La cincizeci de zile de la Învierea Domnului, sărbătorim Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile - din italianul rosalia, sărbătoarea trandafirilor)  sau Cincizecimea. În popor ziua mai este cunoscută şi sub numele de Duminica Mare. În sâmbăta precedentă Rusaliilor se fac pomeniri generale ale morţilor, numite la noi Moşii de Vară.  Domnul le-a zis ucenicilor înainte de a se urca la cer:  „Eu voi ruga pe Tatăl, şi alt mângâietor va da vouă, ca să fie cu voi în veci, adică Duhul adevărului” (Ioan, 14, 16-17).
     La  zece zile după Înălţare minunea s-a întâmplat, Duhul  a coborât asupra apostolilor sub formă de limbi de foc: „Iar când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi adunaţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.” (Fapte 2, 1-13).  

 


Ziua de naştere a Bisericii
     Sfântul Ioan Gură de Aur spune că apostolii au avut de aşteptat cele zece zile, pentru că Domnul ştie foarte bine că omul apreciază mai mult un dar dobândit după o aşteptare îndelungată. Sfinţii Părinţi ne spun că prin Pogorârea Sfântului Duh s-a făcut transferul de lucrare mântuitoare de la Mântuitorul la apostoli, şi de la ei la ceilalţi oameni. Cei care au ascultat predica apostolilor după Rusalii s-au botezat şi astfel a luat naştere Biserica. 

Binecuvântarea ramurilor
     Prin lucrarea Duhului Sfânt, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, avem şirul neîntrerupt de episcopi şi preoţi a căror putere vine prin sfinţirea lor de către Apostoli, care au primit direct Duhul Sfânt. Ca şi Paştele, sărbătoarea Rusaliilor se află între cele mai vechi sărbători creştine. În primele veacuri creştine, când catehumenii aşteptau un an întreg momentul de la Paşte, când erau botezaţi, la Rusalii ei trăiau încă o dată bucuria botezului. Îşi împodobeau casele cu flori, cu ramuri verzi de nuc sau tei şi se fereau să meargă la spectacole păgâne: teatru, circ, lupte în arene. În biserici se aduceau, ca şi în zilele noastre, fructe ce se coc în această perioadă şi ramuri de copaci pentru a fi binecuvântate. Ramurile simbolizează limbile de foc ale Duhului Sfânt coborât peste Apostoli la Cincizecime.

Dobândirea Duhului
     Sfântul Ioan Gură de Aur ne învaţă cum să dobândim darul Sfântului Duh: „Închideţi deci Satanei intrarea din toate părţile, pentru ca voi, plini de încredere şi de veselie, să ieşiţi întru întâmpinarea Împăratului cerului, când El va veni, spre a vă face părtaşi de bunurile sale cele negrăite pe aceia care au petrecut viaţa lor cu fapte bune şi cu cucernicie, întru Hristos Iisus Domnul nostru căruia I se cuvine cinstea şi slava, acum şi în vecii vecilor, Amin!”. A doua zi după Pogorârea Duhului Sfânt sărbătorim Sfânta Treime.  

Anda Postolache