Osuarul din Sedlec este, de fapt, o micuţă biserică romano-catolică aflată în spatele cimitirului Bisericii Tuturor Sfinţilor, dintr-o suburbie a Kutná Hora, din Cehia. La prima vedere, acest loc nu are nimic deosebit, însă o vizită în lăcaşul sfânt lasă pe oricine cu gura căscată de uimire.
Românii au multe lucruri cu care se pot lăuda, dar nimic nu întrece parcă fala maramureşenilor când vine vorba despre bisericile din lemn, splendide capodopore arhitecturale. Printre acestea se numără şi Mănăstirea Săpânţa-Peri, din judeţul Maramureş, având hramul Sfântul Arhanghel Mihail, ce se impune cu stilul său sobru şi cu o înălţime de... 78 m! În prezent, Mănăstirea Săpânţa-Peri este cea mai înaltă biserică de lemn din lume, ceea ce a făcut ca ea să fie înscrisă în Cartea Recordurilor.
Romano-catolicii îl celebrează la 14 februarie, iar ortodocşii, la 6 iulie
O Biblie uriaşă, scrisă în 66 de limbi, a fost expusă, între 22 şi 31 ianuarie, în 20 de localităţi din ţară, printre care: Arad, Piatra-Neamţ, Braşov şi Târgu-Mureş. Scriptura a făcut turul ţării, în cadrul unei manifestări organizate de Biserica Adventistă din România, sub titulatura „Urmează Biblia”. În ultima zi a lunii ianuarie, Scriptura a ajuns în Bulgaria, urmând alte ţări, iar sfârşitul călătoriei prin lume va avea loc în iunie 2010, la sesiunea Conferinţei Generale a Bisericii Adventiste, ce va avea loc în Atlanta, SUA.
Biserica ortodoxă Sfânta Varvara a fost construită în perioada aprilie-decembrie 1992, în inima muntelui de sare Trotuş, de la Târgu Ocna. Aceasta este amplasată la o adâncime de peste 200 m şi este realizată aproape în întregime din sare, meritul exclusiv fiind al minerilor.
Situată în vechea vatră a Iaşiului, pe Uliţa Domnească, biserica Mănăstirii Trei Ierarhi este cea mai frumoasă ctitorie a domnitorului Vasile Lupu şi, în acelaşi timp, o bijuterie arhitectonică a capitalei Moldovei. Lăcaşul de cult a fost construit între anii 1637 şi 1639 şi sfinţit la 6 mai 1639 de Mitropolitul Varlaam al Moldovei. Hramul mănăstirii situează edificiul într-o lume ce a fost a celor trei Sfinţi Părinţi ai Bisericii: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Aceştia au fost apărători ai dogmelor niceene, aureolaţi de cunoaştere şi renumiţi pentru zelul lor.
Biserica Santa Maria este situată în Viterbo, Italia. În fiecare duminică, sfântul lăcaş găzduieşte peste 200 de români, care participă la slujbele religioase. Despre această legătură a românilor de peste graniţă cu Dumnezeu ne povesteşte evlaviosul paroh Gheorghe Ionaşcu.
Martiriul Sfintei Tatiana
La 13 ianuarie, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi
Creştinii ortodocşi de rit vechi au sărbătorit miercuri, 7 ianuarie, prima zi de Crăciun, sărbătorile lor de iarnă fiind decalate cu 13 zile, în urma refuzului de a trece la calendarul gregorian, adoptat de majoritatea creştinilor şi rămânând fideli calendarului iulian. În România, mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii au Sărbatorile de iarnă conforme ritului vechi. Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar Boboteaza, la 19 ianuarie.
Clinchet vesel de clopoţei, brazi împodobiţi cu ghirlande de nestemate, Moşi darnici, bucate alese. Toate fac parte din atmosfera Sărbătorilor de iarnă. Chiar dacă modul de celebrare, datele şi tradiţiile variază, spiritul Crăciunului rămâne în toată lumea la fel.
Sfântul Vasile, Boboteaza şi Sfântul Ioan, sărbătorite la 1, 6, respectiv 7 ianuarie, încheie timpul magic al celebrării naşterii fizice (Crăciunul) şi spirituale (Botezul) a Mântuitorului, aceasta din urmă fiind prima dintre cele trei mari Taine. Despre aceste sfinte sărbători ne vorbeşte Gabriel Grecu, preotul Parohiei „Sfântul Pantelimon”, din Piteşti.