de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu
Știinţa nu încetează să descopere noi capabilități ale corpului uman, pe care mulți îl consideră deja o mașinărie perfec- tă, de o uimitoare complexitate.
Creierul poate opera în 11 dimensiuni
Oamenii folosesc în mod obișnuit o perspectivă 3D a lumii înconjurătoare, dar Proiectul Blue Brain, derulat de cercetători din Elveția, a pus în evidență faptul că creierul conţine structuri geometrice care pot opera în 11 dimensiuni. „Am descoperit o lume pe care nici nu puteam să ne-o imaginăm. Există zeci de milioane de obiecte, chiar şi în zonele restrânse ale creierului, care alcătuiesc până la şapte dimensiuni. În unele reţele am descoperit structuri ce au până la 11 dimensiuni”, explică specialistul Henry Markram, de la Institutul EPFL.
Ficatul crește în timpul zilei!
Un studiu recent apărut în publicația „Curiosity” arată capacitatea uimitoare a ficatului de a-și mări volumul cu 50% în timpul zilei, pentru ca în orele de odihnă să revină la dimensiunile normale. Potrivit experților, este posibil ca această abilitate să fie generată de importanța maximă pe care o are acest organ în metabolism - de la menţinerea unui nivel normal de glucide și eliberarea de vitamine şi minerale la detoxificarea organismului. Acest organ are o capacitate impresionantă de regenerare și este singurul ale cărui dimensiuni oscilează în acest mod. De asemenea, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Geneva au publicat un studiu în care arată că ficatul funcționează mult mai bine când este mărit și, foarte important, că urmează ritmul circadian, neputând fi „păcălit” să rămână mare în timpul odihnei și invers.
Plămânii au un rol determinant în producerea trombocitelor
Utilizând microscopia video în interiorul plămânilor şoarecilor, experţii au descoperit că plămânii joacă un rol, necunoscut până în prezent, în producerea sângelui. Cercetătorii au descoperit că plămânii produc o cantitate mare de trombocite în sistemul circulator al şoarecilor, arată „Science Daily”. O altă descoperire surprinzătoare sugerează existenţa unui depozit de celule stem din sânge capabil să restabilească producţia de sânge atunci când celulele stem din măduva osoasă sunt epuizate. „Descoperirea sugerează că plămânii au un rol mult mai mare, aceştia nu realizează doar procesul de respiraţie, ci joacă şi un rol important în formarea unor aspecte cruciale ale sângelui”, explică pneumologul Mark R. Looney, autor al studiului. Cu ajutorul tehicii de imagistică intravitală bifotonică, experţii au reuşit să urmărească astfel comportamentul celulelor din interiorul vaselor de sânge ale plămânilor şoarecilor. S-a analizat legătura dintre sistemul imunitar şi circulaţia trombocitelor din plămâni. În interiorul vaselor din plămâni, experţii au descoperit o producţie mare de trombocite numite megacariocite. Imaginile mult mai detaliate au dezvăluit că megacariocite produc peste zece milioane de trombocite în fiecare oră în interiorul vaselor din plămâni. Rezultatele sugerează că peste 50% dintre trombocitele şoarecilor sunt produse în plămâni, nu în măduva osoasă, după cum credeau cercetătorii anterior.
Inima pompează 90 de bazine olimpice de sânge
Atunci când împreunăm mâinile, avem dimensiunea aproximativă a unui organ de excepție: inima umană. Cu un mușchi care nu se regenerează și ne însoțește toată viața, bate de 100.000 de ori pe zi, pompează 5,5 litri de sânge cu fiecare bătaie, ceea ce înseamnă cam 3 milioane de litri în fiecare an. Dacă o persoană trăiește 75 de ani, de exemplu, această cantitate ar putea umple 90 de bazine olimpice de înot, a calculat medicaldaily.com. „Inima știe exact cât sânge să pompeze și poate crește producția de cinci ori dacă avem nevoie de mai mult oxigen. Are cinci milioane de celule care lucrează într-o sincronizare perfectă. Este un organ cu o inginerie care nu încetează să uimească”, afirmă cardiologul Roberto Bolli, de la Institutul de Cardiologie Moleculară din Loiusville, SUA.
Celula, unitate de comando
Unitatea fundamentală a corpului uman este celula. Atât timp cât respirăm, complexul de celule care ne alcătuiesc organismul luptă fără încetare pentru a menține echilibrul metabolismului. Poate cea mai remarcabilă capacitate a corpului pe care o facilitează activitatea celulară este vindecarea dinspre interior. Fiecare celulă este o adevărată unitate de comando, care își monitorizează și își controlează propriile procese, se autorepară, poate genera celulă nouă, umplând imediat orice spațiu distrus de agresiuni. De exemplu, atunci când ne rănim, vasele de sânge din perimetru se contractă pentru a încetini sângerarea, apoi debutează coagularea, celulele albe se încartiruiesc la locul accidentului, distrugând și consumând celulele moarte și astfel făcând loc unor celule noi. Acest proces începe aproape simultan - asaltul asupra pagubelor și replicarea celulară se petrec aproape în același timp. Acest proces uimitor, de o complexitate formidabilă, încetează în momen- tul în care vindecarea este încheiată. Și nu este valabil doar pentru răniri, ci pentru orice alt dezechilibru care generează pagube la nivelul organismului, de la piele până la intestine.
Mâinile fac muzică și ridică zgârie-nori
Mâinile omului sunt chiar mai sensibile decât ochii - vârfurile degetelor au un mare număr de receptori care transmit semnale direct la creier. De o complexitate uluitoare, mâinile ajută deopotrivă la ridicarea unor greutăți impresionante și la manevrarea cu delicatețe a unor obiecte fragile. În mod indubitabil, degetul mare este o minune a evoluției, revenindu-i 40% din activitatea mâinii. Nu este de mirare că acelora care îl pierd medicii le recomandă sacrificarea unui deget mare de la picior pentru o grabnică înlocuire, într-atât de important este. Mâna umană, operă perfectă de inginerie anatomică, este capabilă să scrie, să interpreteze muzică, să ridice zgârie-nori și să îngrijească o plantă. Și toate acestea datorită unei structuri excepționale pe care o avem la fiecare mână: 29 de oase mai mari și mai mici, 29 de încheieturi, minimum 123 de ligamente, 34 de mușchi care acționează degetele, 48 de nervi și 30 de artere majore.
Ochiul distinge 7,5 milioane de culori
Oamenii petrec circa 10% din zi clipind. Numeroase animale au o vedere excepțională, cu mult mai multe recorduri decât cea umană, totuși, oamenii pot distinge între 2,3 și 7,5 milioane de culori. Potrivit unor studii recente, se pare că acest organ complex care este ochiul uman poate fi capabil să detecteze chiar și un singur foton! Studii extinse au arătat că, după ce au vizualizat 2.500 de imagini în trei secunde, participanții la cercetare au putut spune dacă au văzut sau nu o imagine cu o acuratețe de 92%. Această descoperire contrazice concluzii anterioare, care arătau că memoria pe termen lung nu este capabilă să stocheze imagini cu detalii.