de Roxana Istudor şi Florica Pintea
Tehnologia a devenit cel mai bun prieten al omului contemporan. Este nelipsită din viața cotidiană, ușurează traiul și face o mulțime de lucruri în locul oamenilor, de la documentare pentru o carte la parcarea mașinii. În același timp, este și un soi de inamic invizibil al multor calități ale oamenilor, cum ar fi capacitatea de atenție și de aprofundare, precum și un pericol latent pentru sănătatea multora dintre cei care trăiesc aproape numai cu ajutorul tehnologiei.
Tendință spre obezitate
Unul dintre cele mai grave riscuri la adresa sănătății mondiale, obezitatea, este generat în mare parte de invazia tehnologiei. Vinovate pentru creșterea enormă a numărului de persoane supraponderale sunt computerele, în fața cărora mulți mănâncă fără să mai țină cont cât și ce anume, tabletele, smartphone-urile care îi țin captivi și neatenți la alimentație pe atât de mulți oameni. Consolele și televizoarele inteligente induc sedentarismul, factor major al creșterii necontrolate în greutate. Cifrele sunt grăitoare: un studiu al Institutului „Milken”, din SUA, derulat în 27 de țări, a concluzionat că pentru fiecare zece procente cheltuite de un stat pentru tehnologie crește cu 1% rata obezității cetățenilor respectivei țări.
Atenție diminuată
Cercetările menite să pună în evidență efectul consumului masiv și exclusiv de informație digitală dau la iveală constatări dintre cele mai îngrijorătoare. Astfel, specialiștii canadieni au observat, prin interme- diul scanării creierului a 2.000 de subiecți timp de 15 ani, faptul că nivelul de atenție a scăzut semnificativ, de la 12 secunde la doar opt secunde, arată listverse.com. Mai precis, de la debutul erei tehnologiei, în mai puțin de o generație, capacitatea omului de a acorda atenție unui subiect a scăzut cu o treime! Deși ceea ce s-a pierdut pe această componentă s-a câștigat, la nivelul creierului, pe partea de multitasking, specialiștii atrag atenția că nivelul actual al capacității de atenție a omului este comparabil cu… al unui pește de acvariu.
Alterarea memoriei
Ajunse cvasiindispensabile, sistemele de tip GPS îi fac pe oameni să nu mai acorde nicio atenție orientării. Mulți nici nu mai știu cum ajung acolo unde ajung, fiind susținuți total de hărțile electronice și de sistemul amintit. Trei studii ale Universității „McGill”, din Montreal, au demonstrat faptul că folosirea GPS-ului în mod automat, tot timpul, fără acordarea de atenție raționamentelor și cunoștințelor care pot ajuta la orientare, are un preț major: alterarea memoriei odată cu înaintarea în vârstă. Explicația constă în faptul că partea creierului responsabilă cu orientarea în spațiu devine cu atât mai inertă cu cât oamenii se bazează mai mult pe sistemele artificiale. Mai grav, unul dintre cercetătorii implicați în studiile menționate a legat această evoluție chiar de instalarea timpurie a demenței.
Pierderea controlului
Prezența masivă a tehnologiei în viața de fiecare zi alterează și comportamentul multor oameni. Faptul că aproape totul este foarte la îndemână subminează capacitatea persoanelor de a avea răbdare atunci când așteaptă ceva, mai exact, se pune problema unei tot mai acute lipse de control asupra emoțiilor, reacțiilor și felului de a fi. Și la baza acestei constatări stau studii de amploare, dintre care cel dat publicității de Universitatea Massachusetts Amherst, în cadrul căruia s-a observat comportamentul a circa două milioane de utilizatori de internet, este elocvent: oamenii au răbdare doar două secunde pentru a aștepta descărcarea unui material video. Această constatare are conotații mai profunde decât ar părea la prima vedere; de la rezervări la restaurant la comenzi pentru taxi, omul conectat la tehnologie are probleme tot mai serioase cu autocontrolul.
Tulburări de somn
Un studiu publicat de revista „Time” arată dimensiunea efectelor utilizării excesive a tehnologiei asupra odihnei. Majoritatea respondenților la chestionar au recunoscut că nu mai dorm ca înainte „din cauza faptului că rămân conectați în permanență”. Cifrele cel mai alarmante se află în dreptul tinerilor, în special la categoria de vârstă 18-24 de ani, dintre care un sfert plătesc cu orele de somn faptul că sunt înconjurați tot timpul de gadgeturi. Există, firește, și explicațiile biologice ale acestor involuții. După cum se știe, organismul uman este programat să știe când să se odihnească și când să se trezească. Asta este și în funcție de lumina ambientală - roșu corespunde apusului, deci somnului, iar albastrul, trezirii. În condițiile în care smartphone-urile folosesc lumina albastră, este simplu de dedus efectul…
Defecțiuni în comunicare
Transmiterea de mesaje prin intermediul telefonului mobil are o serie de dezavantaje. În primul rând, este vorba despre tăierea comunicării directe, chiar și prin telefon, ceea ce generează defecțiuni tot mai serioase în procesul de comunicare interpersonală. Mai departe, în condițiile în care chiar și persoanele adulte sau cele în vârstă au ajuns să apeleze la acest sistem, comunicarea față în față, cu tot ceea ce presupune ea, pare să ajungă tot mai mult de domeniul trecutului. Totodată, comunicarea prin intermediul ecranelor se face foarte scurt, de multe ori cu greșeli, și nu se mai acordă atenție nici conținutului, nici formei, cu efecte directe asupra unui întreg proces care se derulează la nivelul creierului odată cu comunicarea clasică. Toate acestea sunt semnale de alarmă pentru viitoarele abilități ale copiilor și adolescenților erei tehnologiei, care s-ar putea trezi la un moment dat incapabili să susțină o comunicare față în față.
Diminuarea creativităţii
Resursele enorme de inspirație pe care le oferă lumea virtuală duc la scăderea creativității oamenilor, arată cercetătorii de la Universitatea din Illinois. De fapt, cu cât resursele sunt mai limitate, cu atât creativitatea în utilizarea lor crește. Studiind reacția creierului la ideea că sursele sunt mai puține, specialiștii americani au constatat că oamenii au tendința de a căuta soluții mult mai multe și mai variate în condiții grele. Pe de altă parte, s-a mai constatat că, odată cu creșterea nivelului IQ-ului omului modern, această evoluție a avut loc în detrimentul gândirii creative, care se află în scădere constantă din 1990 încoace.