de Irina Țolea şi Florica Pintea
Cele două afecțiuni ale sânului, mastita și mastoza, sunt confundate frecvent, și multe femei nu ştiu ce înseamnă până nu ajung în fața medicului. De altfel, statisticile arată că sub 20% dintre românce se prezintă la un control mamar periodic, asta în contextul în care incidența cancerului de sân a crescut alarmant în țara noastră. Pentru a afla mai multe despre mastoză și mastită, dar și despre factorii de risc în dezvoltarea cancerului de sân, am discutat cu doctor Mihaela Sebeni (medalion), de la Clinica Sanador, din Capitală, medic cu o experiență de peste 20 de ani în senologie imagistică și ecografie generală.
„Mastoza este o boală a femeii moderne”
- Ce este mastoza?
- Este cea mai frecventă afecțiune hormonală benignă, care afectează femeia în general în premenopauză, deci femeia tânără. Sunt cazuri în care se poate manifesta și la 20 de ani. Mastoza poate cumula o serie de manifestări. De la simpla durere, adică masteodonia, până la fibroadenoame, chisturi, dilatații ductale, un anumit tip de calcificări benigne. E o boală foarte „zgomotoasă”, în 90% dintre cazuri este însoțită de durere, și atunci pacienta se sperie. În plus, poate să evolueze rapid, chisturile, acei noduli cu lichid, pot crește și în câteva zile, iar atunci șocul este și mai mare.
- Există factori care determină apariția mastozei?
- Există o anumită constelație hormonală și un anumit tip de sensibilitate a sânului pentru receptorii hormonali. În general se consideră că abuzul de cafea, de tutun, alimentația hiperproteică, oboseala, stresul, supărările conduc la apariția mastozei sau la agravarea sa. Este o boală a femeii moderne. În clipa în care cresc catecolaminele, acei hormoni precum dopamina, epinefrina, norepinefrina, eliberaţi în sânge ca răspuns la stresul fizic sau emoţional, respectiv la o supărare sau la nervi, automat un chist se inflamează. Apare durerea. Eu am paciente care spun: „M-am enervat și m-a durut sânul”. Și este o realitate.
„Mastita este o infecție a sânului, cea mai frecventă este cea din momentul alăptării”
- Ce analize sunt recomandate?
- Depinde de vârsta femeii. În general, la femeia până în 40 de ani este nevoie de un examen imagistic și trebuie să meargă la un medic de specialitate pentru consult. Primul examen imagistic pe care îl recomand este ecografia mamară. După 40 de ani este mai indicată mamografia ca prim examen. De regulă este ideală abordarea personalizată a fiecărei paciente. În funcție de vârstă, manifestări endocrine, nașteri, istoric de cancer în familie etc. Când clinic există o suspiciune de cancer, atunci se face mamografie la orice vârstă. Pentru că mamografia este un examen obiectiv, care poate pune un diagnostic precis.
- Ce este mastita?
- Mastita este o infecție a sânului, cea mai frecventă este cea din momentul alăptării. Pentru că laptele este un mediu foarte bun pentru dezvoltarea bacteriilor, mai ales dacă stagnează în sân și nu este eliminat prin supt sau prin muls. Pentru că orice lichid care stagnează în organism se poate infecta. Chiar și lichidul din chisturi. Principalele semne ale bolii sunt: apariția durerii, mărirea în volum a sânului, febra, starea de oboseală, amețeala ușoară. Diagnosticul se pune ușor, în urma unui consult clinic, rar fiind nevoie de o ecografie sau de o mamografie. În cazul mastitei acute, infecțioase, tratamentul poate să fie cu antibiotic. Dacă se ajunge la complicații se poate interveni chirurgical. În formele ușoare se tratează cu antiinflamatoare și comprese, chiar cu tratamente naturiste blânde.
„Orice afecţiune benignă poate reprezenta un risc de cancer”
- Există mai multe forme de mastită?
- Da. Pe lângă cea acută mai există forma cronică, ce apare în urma unei infectări repetate sau a unei dereglări hormonale, și cea granulomatoasă, o formă benignă destul de rară, care nu este atât de periculoasă. Din păcate, mai există o formă, respectiv mastita carcinomatoasă. Sunt forme care însoțesc un cancer sau pur și simplu ele sunt forma de cancer. Deci nu vorbim despre un cancer cu o tumoare. Este vorba despre un cancer difuz al întregului sân, al țesutului respectiv. Asta este cea mai gravă formă de cancer de sân, o formă inflamatorie. Este mai greu depistabilă și trebuie analizată clinic.
- Mastoza constituie un risc de dezvoltare a cancerului de sân?
- Fibroadenoamele pot apărea foarte devreme. Și pentru că afectează atât de multe femei, iar în ultima vreme vârsta apariției a coborât foarte mult, automat crește și riscul de cancer. Orice patologie benignă poate reprezenta un risc de cancer. Vorbim despre modificarea unui țesut. Este, dacă vreți, ca în cazul fumătorului care face bronșită. Nu bronșita atrage un cancer, dar este un țesut care se modifică din cauza gudronului din tutun și, dezvoltând o tumoare acolo, se poate produce o mutație, o modificare a celulelor. Dacă există și o predispoziție genetică, riscul crește. Așa este și cu mastoza.
„Examenul histologic, standardul de aur”
- Impactul cancerului de sân a crescut alarmant. Care este soluția pentru depistarea precoce?
- Analizele imagistice și biochimice trebuie cumulate. Este important ca diagnosticul să fie cât mai aproape de realitatea examenului histologic, pentru că de fapt acela este standardul de aur. Specialiștii pot spune „leziunea asta este cancer”, dar niciodată nu vor putea confirma tipul histologic. Vorbim despre cancer ca și cum ar fi o boală. Ei bine, nu e o boală, este un cumul de boli! Fiecare tip histologic e mai mult sau mai puțin agresiv. Fiecare tip de cancer are un anumit tratament de care depinde speranța de viață, care poate fi diferită. Una este speranța de viață la o femeie de 40 de ani, și alta pentru o femeie de 70 de ani. Dacă la 70 de ani oferi zece ani de confort și de sănătate, este una; dar când unei femei de 40 de ani îi mai acorzi numai zece ani, este foarte puțin. Trebuie ținut cont că avem în față un inamic puternic, pe care, ca în orice război, atunci când îl cunoști mai bine îl poți înfrânge.
„De obicei, cancerul la sân are o evoluţie «tăcut㻓
- Care este cea mai mare greșeală pe care o fac pacientele?
- Din păcate, cele mai multe femei vin la medic numai când apare durerea. Sunt paciente care vin cu cancere depășite, și argumentul lor suprem este: „Nu m-a durut, n-am avut niciun simptom”. Mai grav este că unele chiar se știau cu o suferință la sân. Dar majoritatea nu se duc la doctor pentru că nu le doare. Și de obicei cancerul la sân are o evoluție „tăcută”. În patologia sânului, în 90% dintre cazuri, durerea nu înseamnă nimic.