de Ştefania Băcanu şi Adrian Barna

Abcesul abdominal este o afecţiune ce poate fi cauzată de bacteriile care îşi fac loc în abdomen, ca urmare a unei traume penetrante, a ruperii intestinului sau în timpul chirurgiei intraabdominale. Dezvoltarea lui poate apărea oriunde în spațiul dintre cavitatea abdominală și coloana vertebrală. Pacientul simte dureri mari, frisoane, febră, iar lista poate continua în funcţie de gravitatea situaţiei, dar mai ales de localizarea abcesului. Doctor Adelina Popescu, medic gastroenterolog la Clinica DigestMed, ne-a explicat ce este exact un abces abdominal, cum se manifestă, ce complicaţii produce şi cum se poate trata.

„Dacă e situat deasupra ficatului, se poate întinde către plămâni”

- Ce este abcesul abdominal?

- Abcesul abdominal este o infecţie localizată la nivelul cavităţii abdominale ce apare în urma unei peritonite infecţioase. Peritoneul este învelişul care căptuşeşte cavitatea abdominală pe interior. El este steril şi se infectează atunci când bacteriile din tubul digestiv ajung să-l contamineze. Bacteriile populează în mod obişnuit tractul digestiv, începând de la nivelul cavităţii bucale şi până la nivelul colonului. Acestea ajung în cavitatea peritoneală în urma perforaţiei peretelui tubului digestiv: stomac, duoden, intestin subţire, colon, apendice. Un abces abdominal se poate localiza sub ficat, sub splină, la nivelul organelor genitale, la nivelul apendicelui sau în oricare parte a cavităţii abdominale. În plus, un abces abdominal situat deasupra ficatului se poate întinde şi către plămâni.

- Care sunt cauzele declanşatoare?

- Cauze declanşatoare ale abcesului abdominal sunt: traumatism abdominal, ulcer gastric sau duodenal (ulcerul de la nivelul stomacului sau duodenului se poate complica cu perforaţie, ulterior peritonită şi abces intraabdominal), apendicită (în urma inflamaţiei apendicelui, peretele se poate perfora şi, ulterior, se produce infecţia peritoneului şi, în final, apariţia abcesului), colecistita (inflamaţia veziculei biliare, denumită şi colecist, se poate complica şi cu perforaţie, dacă pacientul prezintă inflamaţie importantă şi dacă amână vizita la medic), pancreatita, boala Crohn, diverticulită (diverticulii sunt ca nişte buzunare care comunică cu interiorul tubului digestiv), cancerul (gastric, intestinal, colonic, rectal, pancreatic, hepatic, genital, limfatic), şi postoperator (după intervenţii chirurgicale abdominale complicate cu lezarea tubului digestiv sau prin uitarea de comprese sau alte materiale chirurgicale).

„Dezvoltarea poate fi bruscă sau progresivă”

- Apare mai des la persoane care au şi alte probleme gastrointestinale, de exemplu gastrita sau ulcerul?

- Abcesul intraabdominal este o complicaţie a peritonitei infecţioase, dar nu toţi pacienţii care fac peritonită fac şi abces. Factorii de risc pot fi: vârsta înaintată, diabetul zaharat, obezitatea, boli cardiovasculare, renale şi pulmonare cronice, cancerul de orice fel, malnutriţia, transfuzia, ulcerul gastric sau duodenal netratate, tratamentul cu antiinflamatoare sau medicamente care scad imunitatea (glucocorticoizi, citostatice, imunosupresare, terapii biologice).

- În câte stadii se prezintă boala?

- Dezvoltarea unui abces abdominal poate fi bruscă sau progresivă, în funcţie de starea generală de sănătate a pacientului, de comorbidităţi şi de factorul declanşator. Apariţia factorului declanşator este urmată de peritonita infecţioasă care, dacă nu este diagnosticată în timp util, se poate complica cu abcesul abdominal. Manifestările diferă la fiecare individ în parte, de la forme slab simptomatice, la forme agresive, de asemenea, variind în funcţie de bolile asociate şi de imunitate.

„Una dintre cele mai grave complicaţii este septicemia”

- Ce simte pacientul?

- Simptomatologia clasică a unui abces intraabdominal se manifestă prin durere abdominală, febră, frison, masă abdominală palpabilă. În plus, în funcţie de localizarea abcesului, mai pot apărea şi alte simptome: saţietate precoce, balonare, vărsături, absenţa tranzitului intestinal, tenesme, micţiuni frecvente, sângerări, mucus sau puroi în scaun. Simptomatologia poate evolua progresiv sau poate fi agresivă de la început, ducând la complicaţii severe ce pun viaţa în pericol. În acest caz, pacientul nu se poate trata sau investiga ambulatoriu, spitalizarea fiind imperios necesară.

- Pot apărea complicaţii?

- Una dintre cele mai grave complicaţii apărute după un abces abdominal este septicemia, adică diseminarea infecţiei, localizată la nivelul abcesului în întregul organism. Această situaţie poate duce la insuficienţă multiplă de organe, şoc septic şi deces. Şi ar mai fi ocluzia intestinală.

„Pacientul poate rămâne cu tulburări de tranzit”

- Cum se diagnostichează?

- Diagnosticul abcesului abdominal se pune în urma coroborării datelor clinice, obţinute din anamneză şi examinarea clinică a pacientului, paraclinice, rezultate din analizele de sânge şi imagistice, obţinute din ecografie abdominală, tomografie computerizată şi/sau rezonanţă magnetică. Prin ecografie se pot decela tumori, formaţiuni chistice, lichid liber intraabdominal sau inflamaţii ale organelor interne. Rezultatul poate fi completat de investigaţii imagistice superioare, precum CT-ul sau RMN-ul cu substanţă de contrast. În suspiciunea unei perforaţii la nivelul tubului digestiv sau ocluzie intestinală, radiografia abdominală simplă este prima investigaţie ce trebuie recomandată. Analizele de sânge pot arăta inflamaţie acută, anemie, creşteri ale enzimelor hepatice şi/sau insuficienţă renală.

- Pacientul poate dezvolta o anumită sensibilitate în urma abcesului?

- După vindecare, pacientul poate rămâne cu aderenţe abdominale, care apar în urma unui focar infecţios intraabdominal sau în urma intervenţiilor chirurgicale, tulburări de tranzit şi malabsorbţii, ce apar după rejecţii intestinale sau gastrice, cu anemie sau alte deficite vitaminice. De asemenea, dezechilibrul florei intestinale, simptomatologie încadrată în sindromul de intestin iritabil.

„Prevenţia dezvoltării unui abces abdominal constă în prezentarea timpurie la medic atunci când există un sindrom algic abdominal persistent şi de intensitate crescută“

„În procesul de dezvoltare al unui abces abdominal, simptomul principal este durerea abdominală. Astfel că, un disconfort cu intensitate crescută, persistentă, care cedează greu la antispastice sau analgezice, necesită evaluare medicală“

„Poate recidiva atunci când nu este curăţat adecvat“

- Ce metode de tratament sunt?

- Tratamentul principal în abcesul abdominal este antibioterapia. Antibioticele trebuie să acopere un spectru cât mai larg de bacterii şi să aibă capacitatea de a penetra peretele abcesului. Se pot face combinaţii de mai multe antibiotice şi administrarea lor se face preponderent intravenos. În plus, este nevoie de echilibrarea hidroelectrolitică a pacientului prin soluţii perfuzabile. Există situaţii când antibioterapia nu este suficientă şi este necesară drenarea abcesului printr-o minimă intervenţie chirurgicală sau una amplă, prin deschiderea abdomenului pacientului şi curăţarea infecţiei.

- Există varianta recidivei?

- Un abces intraabdominal poate recidiva atunci când nu este curăţat adecvat în timpul intervenţiei chirurgicale sau când persistă cauza declanşatoare, precum un nou episod de diverticulită complicat sau infecţii pelviene recurente.