de Georgiana Mihalcea
Calitatea aerului nostru din interior este esențială, deoarece petrecem peste 80% din timp în spațiile închise. Dacă despre aerul exterior știm că este poluat, e timpul să ne gândim că și cel din interior este adesea de o calitate mai slabă. Deteriorarea calității acestuia (acasă, la birou, la școală, în magazine, în transportul în comun etc.) a devenit o preocupare majoră de sănătate publică.
Poate fi de cinci ori mai nociv decât cel de afară
Stăm în majoritatea timpului nostru în spații închise și inspirăm în medie 10.000/20.000 de litri de aer pe zi, în funcție de efortul fizic făcut. Aerul din spațiile închise este de până la cinci ori mai poluat decât aerul din exterior, atrag atenția experții în domeniu. Conform unui studiu realizat de Harris Interactive la sfârșitul anului 2013, în Europa și în Statele Unite, 9 din 10 persoane cred despre calitatea aerului din casele lor că este bună, deși nu știu să o evalueze. Din păcate, în general, aceasta este mai slabă decât cea din exterior: de două până la cinci ori mai mare, conform Agenției Americane pentru Protecția Mediului (EPA). Efectele poluării interioare asupra sănătății sunt doar parțial cunoscute și abia în anii ’70 europenii au început să-și facă griji pentru calitatea acestuia, de unde și îngrijorările legate de azbest (interzis în 1997), monoxid de carbon și vopseaua cu plumb. Potrivit unui studiu ANSES, din aprilie 2014, intitulat „Studiu explorator al costului socio-economic al poluanților din aerul din interior”, poluarea aerului din interior provoacă moartea a aproape 20.000 de francezi pe an. Oamenii de știință susțin că poate provoca boli precum cancer de rinichi, cauzat de inhalarea tricloretilenei; leucemie, atribuită expunerii la benzen; cancer pulmonar, legat de radon sau de fumatul pasiv; intoxicații cu monoxid de carbon. Poate duce inclusiv la accident vascular cerebral, la boala cardiacă ischemică şi la boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
Peste 3 milioane de decese anual la nivel mondial
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) acordă o importanță deosebită poluării indoor și asta pentru că afectează sănătatea mai mult decât am fi tentați să credem. Conform datelor acestei organizații, aproximativ 2,4 miliarde de oameni din întreaga lume (sau aproximativ o treime din populația lumii) gătesc folosind foc deschis sau sobe ineficiente folosind ulei, biomasă (lemn, bălegar animal, reziduuri agricole) și cărbune, care provoacă poluare în interiorul caselor. Îngrijorător este că acest fenomen a fost responsabil pentru aproximativ 3,2 milioane de decese pe an, inclusiv peste 237.000 de decese ale copiilor sub 5 ani. Extinderea utilizării combustibililor și tehnologiilor curate este esențială pentru a reduce poluarea aerului din interior și pentru a proteja sănătatea. Acestea includ energia solară, electricitatea, biogazul, gazul petrolier lichefiat (GPL), gazele naturale, combustibilii cu alcool, precum și sobele care utilizează biomasă care respectă obiectivele de emisii stabilite în ghidurile OMS.
Există mai multe tipuri de poluanți
În casele noastre există mai multe tipuri de poluanți de origini numeroase și variate, care au consecințe multiple asupra sănătății noastre. Agenții infecțioși (bacterii, viruși, toxine) provin de la ființe vii, sau pot prolifera în anumite echipamente prost întreținute (ventilație etc.) Mucegaiul poate provoca infecții precum aspergi- loza invazivă nosocomială. Alergenii provin de la animale de companie, plante, mucegai, insecte și acarieni. Studiul MOLD’AIR (2019) a evidențiat prezența recurentă a anumitor specii de ciuperci, în special Aspergillus versicolor, Penicillium chrysogenum și P. crustosum, care ar putea fi utilizate ca indicatori microbiologici ai contaminării fungice a aerului din interior. În a treia categorie se pot încadra poluanții chimici, precum monoxid de carbon (CO) - gaz incolor, inodor și mortal în concentrații mari. Este eliberat de dispozitivele de producere a apei calde de încălzire sau de ardere atunci când sunt învechite sau prost reglate. Simptomele intoxicației sunt următoarele: dureri de cap, amețeli, vedere încețoșată, greață, slăbiciune a picioarelor, somnolență, sincopă etc. Compuși organici volatili sau COV (formaldehidă, solvenți organici, eteri glicolici, hidrocarburi etc.) se găsesc în clădirile noi sau recent renovate. Ele pot fi eliberate de multe materiale: cleiuri, vopsele, produse de curățare, parfumuri chimice, markere, dar și materiale așa-numite „naturale” precum lemnul tratat. Majoritatea sunt cancerigene.
Umiditatea nu poluează direct, dar încurajează proliferarea mucegaiului și a acarienilor
Sursele de umiditate nu lipsesc: duș, gătit, spălat, uscare (până la 1 kg de vapori de apă pentru rufe), toalete, metabolismul uman (un adult produce în jur de 55 g vapori de apă pe oră). Desigur, umiditatea nu poluează direct, dar încurajează proliferarea mucegaiului și a acarienilor. Umiditatea provoacă, de asemenea, degradarea adezivilor din plăci aglomerate, eliberând formaldehidă. Potrivit Observatorului Calității Aerului Interior (OQAI), 15% din locuințe prezintă contaminare fungică vizibilă, microorganisme susceptibile de a induce diferite patologii respiratorii precum alergii sau infecții toxice. Casele sunt din ce în ce mai bine izolate protejează costurile noastre la energie, dar împiedică reînnoirea aerului din interior.
Sfaturi utile care ne protejează sănătatea
Când cumpărați materiale de renovare ori construcție, e bine să le alegeți pe cele cu eticheta VOC (obligatorie pentru toate produsele vândute în Uniunea Europeană din septembrie 2013): indică nivelul emisiilor de compuși organici volatili, pe o scară de la A+ (emisii foarte scăzute) la C (emisii mari). Fiți atenți la pictogramele de pe orice etichetă: sunt acolo pentru a vă alerta asupra posibilelor pericole (produs inflamabil, toxic etc.). Citiți cu atenție instrucțiunile înainte de a utiliza un produs și respectați dozele recomandate, precum și instrucțiunile de siguranță. Instalați dispozitive fiabile și eficiente (încălzire, ventilație etc.) și asigurați sistematic întreținerea corespunzătoare a acestora. Aveți grijă la amestecarea produselor (bricolaj, întreținere etc.) care pot provoca fumuri periculoase. De exemplu, înălbitorul, amestecat cu un acid (precum un detartrant), eliberează clor, un gaz iritant. Produsele mirositoare (vopsea, lipici, parfum, cosmetice, odorizante) eliberează COV, așa că nu le folosiți în exces. Același lucru este valabil și pentru lumânările parfumate și tămâie, a căror ardere eliberează monoxid de carbon, care este foarte toxic. Evacuați umiditatea: în cazul infiltrațiilor sau ridicării în pereți, este necesar să îmbunătățiți impermeabilizarea casei voastre. Evident, este esențial să aerisiți zilnic casa și să folosiți cât mai puțin odorizantele și parfumurile de interior. Și, ca ultim sfat, vă reamintim că o locuință curățată cu produse toxice nu este neapărat o casă sănătoasă.