Sănătate

„Gura care arde“ poate fi un semn al diabetului

de Cătălina Tăgârță

Glosodinia (cunoscută și sub denumirea de „sindromul gurii care arde”) reprezintă o problemă serioasă, care cauzează disconfort și, în unele cazuri, poate afecta chiar și calitatea vieții pacientului. Este o suferință caracterizată printr-o puternică senzație de arsură, ce afectează fie întreaga cavitate bucală, fie doar părți ale acesteia (limba, obrajii, gingiile, uneori chiar și epiglota), și care poate fi comparată cu durerea resimțită în urma înghițirii unor alimente ori lichide fierbinți.

Tratamentul durerilor de spate este decontat acum de stat

de Cătălina Tăgârță

Vești bune pentru persoanele care au dureri de spate. Din ce în ce mai multe clinici private de recuperare medicală au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, astfel încât pacienții care se adresează acestora să poată beneficia de terapie gratuit sau cu o coplată foarte mică. Tratamentul cu ultrasunete, laserterapia, electrostimularea sau fizioterapia sunt doar câteva dintre procedurile medicale pe care le puteți face la un standard ridicat al calității, dar pe banii statului.

Turele de noapte cresc riscul îmbolnăvirii de cancer

de Cătălina Tăgârță

Banii n-aduc fericirea, dar totuși fără ei supraviețuirea în condiții optime este aproape imposibilă. Pentru obținerea unui venit stabil, oamenii trebuie să muncească, iar cu cât au mai multe calificări și noroc, cu atât pot câștiga mai mult. Pentru un salariu decent, unii lucrează opt ore pe zi, de luni până vineri, în schimb, alții fac ore suplimentare, își desfășoară activitatea în condiții grele sau chiar noaptea. Mulți sunt atrași de sporuri, însă nu știu că, în timp, sunt expuși la numeroase riscuri. Spre exemplu, oamenii de știință au demonstrat că munca de noapte desfășurată ani la rând poate duce la diverse tipuri de cancer.

NEB. „Picătura balcanică“ ucide încet, dar sigur

de Andrei Dicu

Războiul din fosta Iugoslavie (1991-1999) a lăsat urme adânci şi a redeschis răni uitate. Una dintre acestea este maladia NEB (nefropatia endemică balcanică), care afectează rinichii şi care, deşi se manifestă de multă vreme, a căpătat avânt în ultimii 20 de ani.

Din nou la şcoală, cu obiceiuri alimentare sănătoase

de Roxana Istudor

Tot mai mulții părinți sunt conștienți de importanța alimentației în cazul elevilor, care, după cum se știe, depun un efort la orele de curs. Pentru ca totul să meargă bine și pentru ca tinerii învățăcei să fie plini de energie, de atenție, și să acumuleze cunoștințele în cele mai bune condiții, specialiștii recomandă un plan alimentar bine conturat.

Miomectomia păstrează integritatea uterului, dar există risc de recidivă a fibroamelor

de Cătălina Tăgârță

Statisticile sunt alarmante în ceea ce privește fibromul uterin. Potrivit specialiștilor, una din două femei primește acest diagnostic. În plus, dacă în trecut boala apărea de regulă la femeile cu vârste între 35 și 50 de ani, în prezent, aceasta afectează paciente din ce în ce mai tinere. Printre cauze se numără: stresul, dereglajele hormonale şi alimentația. Însă vestea bună este că, depistat la timp, printr-o simplă ecografie, acesta poate fi tratat cu succes.

Medic pedodont Mihaela Arnon: „Dinţii de lapte pot fi protejaţi dacă sunt sigilaţi“

de Monica Beleneş

Zâmbet ca la Hollywood şi ca în reclame vrem toţi, dar, dacă se poate, cât mai natural. Dacă altădată nu existau atâtea posibilităţi, copiii noştri au şansa să-şi îngrijească dantura începând cu dinţii de lapte. Aceştia încep să se dezvolte chiar din a şasea lună de sarcină, şi de sănătatea lor depind dezvoltarea maxilarului şi, pe viitor, dinţii permanenţi. De aceea, medicul pedodont Mihaela Arnon (medalion) vă spune care sunt afecţiunile specifice copiilor, ce trebuie să vă alarmeze şi când e cazul să le puneţi aparat dentar.

Scleroza multiplă, întâlnită frecvent şi la pacienţi de 20 de ani

de Cătălina Tăgârță

Dacă până nu demult printre afecţiunile neurologice care îi afectau pe tineri se numărau doar scleroza multiplă şi traumatismele craniocerebrale, frecvenţa altor boli din această sferă la vârste din ce în ce mai scăzute îi determină pe medici să tragă un semnal de alarmă. Cu ocazia celei de-a XIV-a reuniune a Academiei Mondiale de Neurotraumatologie Interdisciplinară, ce a avut loc în luna iulie la Eforie Nord, specialiştii au amintit şi celelalte diagnostice care sunt puse din ce în ce mai timpuriu, precum: neuropatiile periferice, bolile Parkinson și Alzheimer sau accidentul vascular cerebral.

„Insuficienţa cardiacă nu este o boală, ci o consecinţă a altor boli“

de Monica Beleneş

Conform statisticilor, în România există aproximativ un milion de persoane care suferă de insuficienţă cardiacă (IC), aceasta fiind şi prima cauză de internare în spitalele din ţara noastră. Deoarece nu există o educaţie privind acest sindrom, nouă din zece persoane nici nu ştiu că suferă de insuficienţă cardiacă. Astfel, cu ajutorul doctorului Gabriel Tatu Chiţoiu (medalion), preşedintele Societăţii Române de Cardiologie şi medic primar cardiolog la Spitalul Floreasca, vom încerca să înţelegem ce avem de făcut pentru a nu ajunge în situaţia critică a multor bolnavi de inimă.

Stiri sanatoase

de Dana Georgescu

Obezitatea nu este determinată genetic

Greutatea în exces poate avea un impact mai mare în ceea ce priveşte riscul de instalare a diabetului decât cel pe care îl are în cazul apariţiei bolilor de inimă, potrivit datelor relevate de un studiu recent realizat de cercetători suedezi. Aceștia au urmărit 4.046 de perechi de gemeni identici a căror vârstă medie era de 58 de ani. Unul dintre gemeni era supraponderal, celălalt nu (gemenii au un bagaj genetic identic, deci diferenţa de greutate dintre ei nu poate fi pusă pe seama moştenirii genetice). Cercetătorii au stabilit că indicele de masă corporală crescut nu era asociat cu riscul ridicat de atacuri de cord sau moarte prematură, dar atrăgea un risc crescut de apariţie a diabetului.