de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu
Căutarea fericirii e, într-un fel, aidoma căutării frumuseții - subiectivă, foarte personală, o călătorie unică pentru fiecare. Părinții fondatori ai SUA au statuat-o ca drept fundamental, iar specialiștii i-au creionat unele repere, care pot ghida pe oricine pe drumul spre fericire.
Gândire negativă
Există mii de cărți despre „a fi fericit” care le spun oamenilor ce trebuie să facă pentru a ajunge la acea stare. La fel de important se poate dovedi și ceea ce… nu fac oamenii care ajung să fie fericiți, fiecare în felul său: este vorba despre renunțări, iar unele pot fi surprinzătoare și cu rezultate remarcabile. Concret, cei mai mulți oameni fericiți scapă în mod conștient și voluntar de tot felul de tipuri de balast, de la cel emoțional la preocupări mărunte, consumatoare de timp prețios. De exemplu, scapă de concentrarea pe aspectele negative. Nu este treabă simplă, dat fiind faptul că aceasta este o configurație a creierului, dar aceasta este menită pentru supraviețuire, nu și pentru situațiile care în mod clar pot fi „întoarse” spre pozitiv de omul contemporan. Potrivit experților, unul dintre reperele fericirii este acea mentalitate care recunoaște aspectele negative fără a le lăsa să le eclipseze pe cele pozitive.
Scenarii și „mult zgomot pentru nimic”
Multe persoane au obiceiul de a-și face în minte tot felul de scenarii, analizând constant fiecare întâmplare, gest sau cuvânt din exterior și apoi alcătuind în propria minte „filme” cu ce poate fi mai rău. Din amintitul motiv, aceste persoane își pot tăia singure aripile, întrebându-se constant în forul interior „Dar dacă…?”. În tot acest proces se face foarte mult zgomot mintal și se consumă o cantitate apreciabilă de energie nervoasă, chiar dacă a gândi, a răzgândi și a evalua o situație de o mie de ori nu va schimba rezultatul, iar timpul și energia consumate pentru scenarii pot fi alocate unor lucruri mai plăcute sau mai folositoare. În general, se poate ajunge la acest rezultat cu ajutorul practicilor de meditație.
Frică…
În miezul tuturor „furtunilor interioare” cu tentă negativă care îi împiedică pe oameni să fie fericiți stă frica. La acesta încearcă în mod constant să renunțe cei care își doresc să fie fericiți. Experții punctează faptul că frica îi ține pe oameni blocați, îi menține rigizi în fața schimbării și vulnerabili la încercări. Iar unul dintre cele mai neplăcute aspecte ale domniei fricii este că aceasta poate fi foarte bine ascunsă și poate apărea oricând. Cum oamenii sunt ființe ale obiceiurilor, reflexelor și rutinei, orice ieșire din ceea ce este denumit generic „zona de confort” poate aduce frica. De aceea, specialiștii recomandă chiar și simple ajustări ale rutinei - schimbările cu pași mici distrug multe ziduri invizibile pe care oamenii și le contruiesc din teamă. Iar aceste modificări simple ar putea include un alt drum către serviciu, trezirea cu 15 minute mai devreme, noi hobby-uri sau idei de antrenamente fizice, dincolo de ceea ce practică fiecare în mod curent.
Dependența de validare din partea celorlalți
Un alt obicei prea larg răspândit, creditat chiar cu instalarea unor afecțiuni mintale și a unor tulburări grave dacă este vorba despre rețelele de socializare, de exemplu, este căutarea constantă a validării din partea celorlalți. Acest tipar de gândire conduce cu siguranță în capcana nefericirii. Chiar dacă este normal pentru majoritatea oamenilor să-și dorească recunoaștere, iar aprecierea este un sentiment extrem de plăcut, un simplu exercițiu pe care fiecare îl poate face pentru a determina dacă nu cumva a devenit dependent de validarea exterioară ține la distanță multe neplăceri. A folosi opiniile altora pentru a măsura propria valoare înseamnă o viață plină de neliniște și îndoială și mai ales diluarea conturului propriei personalități în propria minte. Cum atingerea fericirii implică muncă interioară, o barieră de bun simț în fața invaziei părerii altora în universul interior este suficientă în foarte multe cazuri - în acest tablou general fiind inclusă și perpetua comparație cu ceilalți. Și renunțarea la acest obicei este o cale spre fericire, întrucât elimină standardele nerealiste, omniprezente în societatea actuală.
Ranchiună și resentimente
A „hrăni” ranchiuna sau un alai de resentimente este o cale sigură spre angoasă, iritare și, implicit, spre… nefericire! Așadar, oamenii cu adevărat fericiți trec mai lejer peste genul acesta de momente, întâmplări sau persoane care le-au generat emoții negative și, în timp ce își consumă mânia sau amărăciunea atunci când sunt justificate, nu rămân agățați de acestea. Cu cât durează mai mult rachiuna, cu atât se va simți mai greu și va atenta la acel sentiment de libertate, seninătate și pace interioară care este specific stării de fericire. Exercițiul renunțării la resentimente nu este ușor, dar satisfacțiile sunt enorme - chiar dacă o persoană nu merită această abordare, propriul echilibru interior, da. De altfel, în această ecuație mai intră un reper al fericirii - renunțarea la relațiile toxice și la amicițiile superficiale, care nu aduc nimic sau pot genera chiar prejudicii. Cum oamenii de care se înconjoară fiecare au un impact asupra vieții personale din foarte multe perspective, a-i păstra doar pe cei care favorizează evoluția și dezvoltarea este un alt reper pe drumul spre atingerea fericirii.
Amânarea sarcinilor importante
Multe persoane se păcălesc singure amânând o sarcină importantă sau o decizie radicală, dar necesară, iar acest lucru nu face decât să prelungească un soi de „agonie” emoțională, pentru că, oricât s-ar amâna, respectiva treabă rămâne „atârnată” undeva, în colțul minții, și poate împiedica semnificativ un flux sănătos de optimism și, de ce nu, de fericire. Ca urmare, experții recomandă renunțarea la așteptarea „momentului perfect”, iar acest lucru are ca efect rapid eliberarea de stres, de vinovăție sau de anxietate, după caz. În plus, ordinea în propria viață denotă ordine în gândire, îndeplinirea unei sarcini generează un sentiment foarte bun, de satisfacție profesională, iar oamenii cu adevărat fericiți știu că în condiții de ordine interioară își pot stabili eficient prioritățile și oferă timpul necesar lucrurilor care îi bucură și îi relaxează.
Ignorarea propriilor nevoi
În ritmul infernal al vieții cotidiene, foarte multe persoane sunt atât de grăbite, încât pot uita să își acorde acel plus de grijă pe care îl merită din plin. Dar cei cu adevărat fericiți nu ignoră acest aspect și nu renunță la momentul lor personal, indiferent că este vorba despre meditație pentru echilibrul emoțional sau despre rutina de îngrijire a pielii. A aloca timp pentru acele mici lucruri care aduc stare de bine este de-a dreptul necesar în căutarea fericirii, întrucât aceasta este o stare complexă, care poate depinde de un detaliu fermecător și relaxant la finalul unei zile complicate.