de Gabriela Militaru
Salvador Dali a fost întotdeauna un personaj controversat. Pornind încă de la numele său (Salvador Domingo Felipe Jacinto Dalí i Domènech, Marqués de Dalí de Pubol) și până la opera suprarealistă sau manierele excentrice, totul atrăgea atenția. Cei mai mulți și-l amintesc totuși pe Dali ca fiind creatorul ceasurilor care se scurg, și foarte puțină lume știe că ilustrul pictor era pasionat și de arta culinară. Mai mult decât atât, artistul spaniol a și publicat o carte de bucate inedite care este republicată acum, după mai bine de 40 de ani de la lansare.
Pasiune pentru fructe de mare şi crustacee
„Les Diners de Gala” („Mesele Galei”) a apărut pentru prima oară în 1973 și includea 136 de rețete compilate de Dali și soția sa, Gala. Deși Dali a fost mai cunoscut pentru arta sa decât pentru faptul de a fi fost un bun bucătar, elementele gastronomice nu au lipsit niciodată din opera sa. Așa se face că, de-a lungul timpului, el a folosit tot felul de elemente culinare în picturile sale. „Telefonul homar” şi „Autoportret cu slănină la grătar” sunt doar două exemple relevante în acest sens. Se pare deci că Dali a avut mereu o slăbiciune pentru mâncare pe care, mai târziu, a introdus-o în mod excepțional și în pictură. „La vârsta de 6 ani îmi doream să fiu bucătar. La 7 ani aș fi vrut să fiu Napoleon. De atunci, ambiția mea a crescut în mod constant”, spunea artistul. Ei bine, la 69 de ani, el a reușit să-și îndeplinească într-un fel visul din copilărie, atunci când a scris și mai ales a ilustrat celebra carte de bucate. Din ilustrațiile meticulos realizate de artist se observă ușor că Dali era un împătimit al crustaceelor și al fructelor de mare. Așa că el folosea crustaceele nu doar ca simbolistică, ci și ca semn al slăbiciunii pentru acest gen de mâncare. „Mănânc doar ceea ce are o formă clară și inteligibilă. Dacă detest leguma aceea numită spanac este pentru că nu are nicio formă. Ador să mănânc tentacule, de fapt ador să mănânc fructe de mare... mâncare pe care doar munca de a o descoji o face vulnerabilă în lupta pentru deliciul papilelor noastre gustative”, descria poetic Dali relația sa cu felurile preferate de mâncare.
Mâncarea este artă și deliciu
Recent, editura nemțească Taschen a anunțat că va reedita „Les Diners de Gala”, noua versiune a cărții de bucate semnată de Salvador Dali putând fi achiziționată începând din luna noiembrie a acestui an. Cartea este împărțită în 12 capitole cu titluri destul de ciudate și aproape intraductibile, cum ar fi „Prime Lilliputian malaises” („Cele mai importante indispoziții ale Liliputanului”) sau „Deoxyribonucleic Atavism” („Atavism dezoxiribonucleic”). Cartea cuprinde, de asemenea, ilustrații ale lui Dali sau chiar fotografii înfățișându-l pe artist pozând lângă o masă încărcată cu mâncare. Asta demonstrează încă o dată dragostea lui Dali pentru gastronomia transformată în artă. De fapt, în introducerea la versiunea originală a cărții sale de bucate, artistul are un avertisment pentru cei care cred că gustul pentru bucate savuroase și dietele alimentare pot face casă bună împreună. „Dacă sunteți dintre aceia care numără caloriile și care transformă plăcerea de a mânca într-o pedeapsă, închideți imediat această carte; este prea plină de viață, prea agresivă și mult prea impertinentă pentru voi”, scria Dali. Reeditarea cărții se datorează faptului că prima ediţie a fost publicată în doar 400 de exemplare, cele mai multe făcând azi parte din bibliotecile unor colecționari împătimiţi, ceea ce face ca accesul la opera lui Dali să fie astfel restricționat. În plus, cred cei de la Editura Taschen, rețetele prezentate în „Les Diners de Gala” sunt încă actuale și se pot găti chiar și acasă de cei care doresc să-și impresioneze invitații cu mâncăruri alese. „În această carte se regăsesc adevărate opere de artă gastronomică și rețete pe care cititorii le vor devora doar răsfoindu-le și care vor reprezenta o provocare pentru ei la bucătărie”, este de părere purtătorul de cuvânt al Editurii Taschen.
Două reţete inedite ale celebrului pictor
Ingrediente: 1,5 kg creveți, 2 litri de apă, piper negru, 2 linguri cu boia iute de ardei, șofran, 500 g carne de vită mărunțită, 4 mâini cu orez, 4 ouă, sare.
Mod de preparare: într-o oală mare puneți apa, sarea, piperul, boiaua, șofranul, carnea de vită și orezul. În momentul în care apa începe să fiarbă, spargeți carapacea creveților și adăugați-i în apă. Lăsați oala la fiert timp de 45 de minute. Strecurați apoi supa, separând zeama de carne și creveți. Repuneți oala cu zeama simplă pe foc, spargeți ouăle și adăugați-le în oală. Supa se servește cu usturoi verde.
Ingrediente: 2 linguri cu unt, 1 ceapă franțuzească mărunțită, 1/2 legătură de pătrunjel, 1 căpățână de usturoi strivit, 36 de piciorușe de broască, 4 linguri cu făină, 3 ouă, 255 g cremă de brânză, 255 ml iaurt, 1 cutie medie cu smântână, 1 legătură de arpagic mărunțit, piper, sare.
Mod de preparare: sotați ceapa franțuzească și pătrunjelul în unt timp de cinci minute. Adăugați apoi picioarele de broască și usturoiul. Puneți sare și piper şi lăsați la foc mic timp de zece minute, amestecând din când în când. Între timp, pregătiți un sos amestecând smântâna cu iaurtul și arpagicul, condimentând cu sare și piper după gust. După ce este gata, sosul se lasă la rece. Apoi, într-un bol amestecați făina cu două ouă și crema de bârnză și adăugați picioarele de broască, încercând să îndepărtați carnea de pe oase. Amestecați totul și adăugați din nou sare și piper după gust. Într-un alt bol bateți spumă cel de-al treilea ou și adăugați-l la compoziția ce conține carnea de broască, amestecând ușor. Într-o tigaie prăjiți apoi pateurile asemenea unor chiftele, porționând compoziția în bulete de mărime medie. La final, pateurile cu carne de broască se servesc calde alături de sosul de smântână și iaurt rece.