de Simona Lazăr şi Florica Pintea

Se spune că, odată, un călugăr era nemulțumit de sine, pentru că nu se putea stăpâni de la a mânca mult. Ceruse sfatul duhovnicului său, iar acesta i-a spus că va rezolva problema dacă „va sta de vorbă cu sine însuși și dacă va ține seama de sfaturile ce singur și le va da”.

Pilda cumpătării

Călugărul urmă cuvântul acestuia și vorbi către sine: „De câtă mâncare ai nevoie ca să te saturi? Haide, așază-te la masă și mănâncă până ai să te simți sătul”. El avea dinainte două pâini mari. Mâncă prima pâine și apoi jumătate din cea de a doua. „Cum te simți acum?”, se luă el la întrebări. „Sătul”. „Ei bine, acum du-te și roagă-te, iar mâine vei mânca doar o pâine, un sfert din cea de-a doua pâine și jumătate din cel de al doilea sfert”. După prânzul de a doua zi, se întrebă pe sine: „Azi cum te simți?”. „Parcă îmi e puțin foame”. „E bine. Roagă-te, iar mâine ai să mănânci doar o pâine și un sfert”. Și în fiecare zi își da singur canon de rugăciune, eliminând câte puțin din cantitatea de pâine de la masă. După un timp, ajunse să nu mai mănânce decât un coltuc. „Cum te simți?”, își puse el din nou aceeași întrebare. „Sătul. Căci inima mi-i plină”, își dădu răspuns. Această pildă este una a cumpătării, dar și a modului în care vă puteți educa pentru o alimentație sănătoasă. Vorbește în același timp despre felul în care hrana sufletului și a minții e așezată în echilibru cu hrana trupului.

Un rețetar de la Muntele Athos

Despre dieta călugărilor de pe Muntele Sfânt se spune că este cea mai sănătoasă de pe planetă. Combină specificul mediteranean cu cel mănăstiresc și, probabil, de aici și rezultatele extraordinare, certificate, pentru sănătate. Iar dacă adăugăm aici și restricțiile perioadei de post, avem toate reperele esențiale ale unui meniu echilibrat, care merită a fi urmat și dincolo de granițele singurei republici monahale din lume. Ne vom opri însă acum doar asupra unui preparat originar din această parte de lume. Pentru că între rețetele (de post) pe care vi le propunem acum, una vine chiar din Muntele Athos, de la Mănăstirea Simonopetra (numele Sfântului Petru știm că a fost, pe vremea când era simplu pescar, Simon), dăruită și renovată de Mihai Viteazul. E o rețetă simplă, pregătită din năut, deși poate neobișnuită pentru lumea românească. Ea demonstrează că putem pregăti chiftele - mâncare pe care mulți o consideră ca făcând parte exclusiv din categoria celor din carne - și din leguminoase sau legume. De aceea, pe lângă „chiftelele de năut ca la Simonopetra, în Sfântul Munte”, caietul de rețete va avea și alte propuneri culinare din aceeași serie, culese însă din satele românești și din cărțile vechi de bucate. Poftă bună!

De năut ca la Simonopetra

Ingrediente: 500 g năut boabe, 4 căței de usturoi, 1 ceapă mare, 1 legătură de pătrunjel verde, 1 linguriță cu semințe de chimen, 150 g făină, 2 ouă (doar dacă nu e zi de post), piper, ulei de măsline.

Mod de preparare: puneţi la înmuiat boabele de năut timp de 12 ore, schimbând apa de cel puțin trei ori. Fierbeţi apoi boabele de năut cu apă multă timp de două ore și jumătate (ori mai mult, dacă este nevoie, până ce s-au înmuiat). Puneţi-le într-o strecurătoare, lăsaţi-le la scurs, apoi pasaţi-le prin strecurătoare sau frecaţi-le în mojar (adunând și aruncând cojile de năut care se separă). Pentru a ușura această parte a preparării, puteți folosi năut din conservă, pe care doar îl mixaţi. Adăugaţ usturoiul zdrobit, ceapa tăiată foarte mărunt, pătrunjelul tăiat de asemenea mărunt, chimenul (e indicat să fie măcinat în mojar, în prealabil), făina și piperul. Se bat ouăle cu telul, apoi se încorporează, obținându-se un aluat care se dă la rece pentru 15-20 de minute. Se încălzește uleiul. Se modelează din aluat chiftele de dimensiunea dorită, care se prăjesc pe ambele părți în uleiul încins.

De orez

Ingrediente: 200 g orez, 1 ceapă, 1 rădăcină de morcov, 1 legătură de pătrunjel verde, 4 linguri cu ulei (pentru compoziție), sare, piper, pesmet, făină, ulei pentru prăjit; 1-2 fire de usturoi verde sau 1 legătură mică de leurdă - facultativ.

Mod de preparare: orezul se fiebe în 500 ml apă (de două ori și jumătate cantitatea lui), împreună cu morcovul. Când e bine fiert, se pune deoparte, să se răcească și, în timpul ăsta, se curăță ceapa și se rumenește în cele patru linguri cu ulei, împreună cu usturoiul verde sau leurda (tăiate toate foarte fin). Morcovul fiert se trece prin mașina de tocat. Se amestecă toate aceste ingrediente cu sare și piper. Se formează chifteluțe mai lunguieţe, care se trec prin făină și pesmet și se prăjesc în ulei fierbinte. Dacă se dorește o compoziție mai fină, se va trece prin blender și apoi se vor modela chifteluțele.

De dovlecei și cartofi cruzi

Ingrediente: 250 g cartofi, 250 g dovlecei, sare, piper, făină, 1 legătură de mărar, ulei pentru prăjit; facultativ - câteva fire de usturoi verde.

Mod de preparare: cartofii și dovleceii se curăță, se spală, se trec prin răzătoare, se scurg de zeamă. Se amestecă cu mărar tocat mărunt, sare, piper și puțină făină (asta va ajuta compoziția să se lege). Se adaugă și partea verde de la usturoi, tocată mărunt (dacă se dorește). Se încinge uleiul și, cu lingura, se ia din compoziția pentru chiftele și se prăjește, întorcând pe amândouă fețele. (Aceeași metodologie se poate folosi pentru chiftele numai din dovlecei sau numai din cartofi cruzi).

„Cotlete” din diferite zarzavaturi

Ingrediente: 500 g diferite zarzavaturi (rădăcină de morcov, de păstârnac, de pătrunjel, de țelină), 500 g cartofi, 2 cepe, 1 legătură de pătrunjel verde, 3-4 felii de franzelă, pesmet, ulei, sare; facultativ: salată verde.

Mod de preparare: fierbeţi diferite zarzavaturi, scurgeţi-le și lăsaţi-le să se răcească. Separat fierbeţi cartofi. Cartofii îi striviţi, iar zarzavatul îl treceţi prin mașina de tocat carne. Încingeţi untdelemnul, adăugaţi ceapa și când aceasta s-a rumenit, puneţi peste ea zarzavatul, pe care-l țineţi până ce nu va mai avea apă deloc. Luaţi de la foc și puneţi sare, pătrunjel verde și cartofi și lăsaţi apoi să se răcească. Până atunci înmuiaţi franzela în apă călduță, stoarceţi-o, daţi-o prin sită și amestecaţi-o cu zarzavatul. Formaţi cotletele, tăvăliţi-le în pesmet și prăjiţi-le în untdelemn încins. Serviţi cu salată. (Din volumul „Mâncăruri de post”, de Maria Pârvulescu, Tipografia Decebal, Deva, 1933)

De cartofi

Ingrediente: 1 kg cartofi, 250 g margarină, 100 ml supă concentrată de legume (dacă ați fiert cartofii, se poate folosi zeama lor), sare, piper, 1 legătură de pătrunjel verde, pesmet, făină, ulei pentru prăjit.

Mod de preparare: fierbeţi cartofii în apă sau coaceţi-i în spuza din gura sobei. Pisaţi-i într-o piuliță și apoi treceţi-i prin sită, cât mai fin. Adăugaţi margarina și supa de legume, sare, piper, pătrunjel tocat mărunt. Dacă e nevoie de mai mult lichid (în funcție de cât înghite compoziția), se va turna mai multă supă ori zeamă de cartofi. Se amestecă toate acestea împreună, se modelează chifteluțe, se trec prin pesmet și făină și se prăjesc în ulei încins.

(Adaptarea rețetei s-a făcut după „Bucătăria română. 1865”, de Christ Ionnin, ediție nouă, Editura GastroArt, 2018)