de Simona Lazăr

Nu mai puțin de 20 de zile dintr-un an calendaristic sunt cunoscute drept: „moși”, timp în care sunt pomeniți cei duși de pe lume, strămoșii fiecărei familii. Uneori le zicem „moși”, alteori doar „sâmbăta morților”, dar esențial este că în toate aceste momente ne rugăm pentru cei adormiți și îi pomenim inclusiv dăruind vase, hrană și lumânări celor mai puțin înlesniți, rudelor, cunoscuților ori pur și simplu credincioșilor aflați în biserică.

Patru, câte sunt și anotimpurile

Dintre toți „moșii” dintr-un an, patru sunt cunoscuți de toată lumea și ei marchează și (ano)timpul calendaristic. Vorbim deci despre: Moșii de Primăvară - de Mucenici; Moșii de Vară - înaintea Rusaliilor; Moșii de Toamnă - de obicei, în prima sâmbătă de noiembrie, dar, în acest an, excepțonal, pentru că ultima zi de octombrie cade într-o sâmbătă se vor sărbători la 31 octombrie (oarecum și pentru a nu fi prea aproape de cei de iarnă); Moșii de Iarnă - în sâmbăta dinainte de Lăsatul Secului de carne, în noiembrie. Rugăciunile care se fac în această perioadă vor fi atât pentru morții... din Iad, cât și pentru cei care au ajuns în Rai, nefăcându-se deosebire între ei. Ne rugăm pentru unii și pentru ceilalți cu credința că rugăciunile noastre vor face ca sufletele lor să ajungă la Judecată Universală într-o stare mai bună decât cea pe care a avut-o fiecare la Judecata Particulară, când sufletul s-a despărțit de trup. În aceste zile de „moși” - deci și acum, la Moșii de Toamnă - în biserica ortodoxă se săvârșește Sfânta Liturghie. La Proscomidie, sunt rostite numele celor adormiți, scrise pe pomelnice, cu adaosul „și tot neamul lor cel adormit”, pentru a îngloba astfel pe toți „moșii” (strămoșii), știuți ori neștiuți, ai fiecărei familii.

„Adormiți”, „stinși” sau „morți”?

Este important să știm că în biserica ortodoxă referirea la strămoșii care nu mai sunt în viață se va face folosind mai cu seamă cuvântul: „adormiți”, decât „morți”. Se mai zice „cei stinși”, „cei duși pe ceea lume” (sau „cei duși din această lume”), dar cu precădere „adormiți” li se spune pentru că astfel ne vom duce și către fila din Evanghelia după Luca, în care se vorbește despre învierea fiicei lui Iair, filă care se citește anume în această sâmbătă din an. Fiica lui Iair, care avea numai 12 ani și pe care Iisus a înviat-o, este numită astfel de acesta: adormită. Iar referința la starea ei este: „Nu plângeți, n-a murit, ci doarme”. Starea de „moarte” sau de „adormire” nu este una veșnică, ci una în așteptarea timpului „învierii” și al „trezirii la viață”. Adeseori, ne întrebăm de ce aceste zile de pomenire a celor adormiți sunt zile de sâmbătă? Un răspuns este și acesta: pentru că sâmbăta precede duminica, iar duminica este ziua Învierii lui Hristos.

La masa cu bucate sfințite

La biserică, în toate zilele acestea de pomenire a celor adormiți se sfințesc bucatele și vasele în care sunt ele puse. Coliva este nelipsită, căci ea este încărcată de simboluri religioase profunde. Bobul de grâu, el însuși, este un simbol, căci, după credința strămoșească, el înmagazinează chipul lui Iisus Hristos. Oricine a avut curiozitatea să îl privească, a văzut chipul Mântuitorului, multiplicat. Pe lângă colivă, nelipsită de la orice masă de pomenire, vom avea vin - el reprezintă sângele lui Hristos -, pâine (colac), tot din grâu făcută și vasele în care se va pune mâncare. Am ales pentru dumneavoastră câteva rețete de bucate ce pot fi puse în aceste vase. Sunt rețete specifice pentru zonele de păstorit (montane și submontane) și de aceea, în locul fripturii de pui cu pilaf, pe care o întâlnim în 80%-90% dintre cazuri, aici aveți o rețetă de tocană de berbecuț, dar și turte cu brânză de burduf sau... tarta cu mămăligă, o „reinterpretare” al cărei gust sperăm să vă fie pe plac. Evident, rețeta de colivă pentru pomenire este și ea în această pagină!

Coliva de pomenire

Ingrediente: 1/2 kg arpacaș, 1 litru şi jumătate de apă, zahăr, nucă tocată, coajă de lămâie, rom, vanilie.

Mod de preparare: spălați arpacașul în nouă ape (în credința populară înseamnă că va fi curat). Puneți apă peste arpacaș și fierbeți-l până se îngroașă și bobul se înmoaie. Adăugați zahărul cu cinci minute înainte de a stinge focul. Lăsați oala acoperită până a doua zi. Amestecați arpacașul cu nucă tăiată sau măcinată mare (un truc: dacă ați copt nuca înainte, într-o tavă, în cuptor, și apoi ați sfărâmat-o, va avea un gust mai bun). Adăugați rom și vanilie. Fiecare porție de colivă se oferă împreună cu o lumânare aprinsă.

Turte cu brânză de burduf

Ingrediente: 300 g făină albă, 200 g făină de secară, 7 g drojdie, 300 ml apă, 500 g brânză de burduf, 1 legătură de mărar, 2 linguri cu ulei, 2 ouă, o jumătate de linguriță cu sare, un vârf de cuțit cu piper.

Mod de preparare: dizolvați drojdia în apă călduță, lăsați să dospească zece minute, apoi adăugați uleiul. Puneți sarea, un ou și piperul, apoi amestecați bine cu o furculiță. Turnați peste cele două tipuri de făină amestecate. Frământați până ce rezultă un aluat omogen, care se lasă să dospească la cald până își dublează volumul, apoi se împarte în bucăți egale. Întindeți aluatul în formă rotundă, așezați în mijloc brânza de burduf amestecată cu oul rămas și cu mărar tocat, suprapuneți marginile aluatului peste brânză și întindeți din nou, ușor, cu un sucitor. Așezați turtițele obținute într-o tavă unsă cu puțin ulei, introduceți în cuptor și coaceți la foc potrivit până cresc și devin aurii.

Tocană de berbecuț

Ingrediente: 600 g carne de berbecuț, 300 g cartofi, 2 ardei grași, 4 roșii, 1 lingură cu pastă de tomate, 1 ceapă, 1 morcov, 1 dovlecel, 100 ml ulei de floarea-soarelui, sare, piper, coriandru, frunze de țelină.

Mod de preparare: curățați ceapa de foi și, după ce o spălați, tocaţi-o mărunt. Căliți-o în uleiul încins, împreună cu ardeii tăiați julien și carnea de berbecuț tăiată bucăți mai mici. Lăsați pe foc circa zece minute, apoi adăugați dovlecelul tăiat felii și morcovul tăiat cubulețe. Căliți încă cinci minute, puneți cartofii tăiați în bucăți mai mici și mai lăsați cinci minute. Turnați toată compoziția asta într-o cratiță mai adâncă, cu 2 litri de apă și lăsați să fiarbă la foc potrivit spre mic, timp de două ceasuri sau mai mult. Adăugați condimentele și lăsați să fiarbă până ce carnea și legumele s-au înmuiat. Puneţi roșiile date prin răzătoare și pasta de tomate. Fierbeți încă zece minute, presărați frunze de țelină sau coriandru tocat şi serviți imediat.

Tartă cu mămăligă la cuptor

Ingrediente: 250 g mălai, 1 litru apă, 1 țelină mică, 1 ceapă, 1 rădăcină de pătrunjel, 100 g fasole albă boabe fiartă, 5 căței de usturoi, 100 g roșii, 1 linguriță cu cimbru, ulei, sare, piper.

Mod de preparare: puneți apa la fiert cu o linguriță cu sare și puțin piper. Când începe să clocotească, adăugați tot mălaiul și amestecați bine cu un tel ca să nu se formeze cocoloașe. Curățați ceapa și usturoiul de foi și tocați mărunt. Țelina și rădăcina de pătrunjel curățați-le de coajă și dați-le pe răzătoarea cu ochiuri mici. Încingeți patru linguri cu ulei într-o cratiță, căliți legumele, adăugați fasolea și cimbrul și turnați peste mămăligă. Condimentați. Ungeți o formă de tartă cu ulei, turnați compoziția, așezați deasupra roșiile tăiate în jumătăți și coaceți la foc potrivit, până se formează la suprafață o crustă aurie. Porționați, înainte de a servi.