de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Nu este un gând plăcut pentru mulți occidentali, dar alimentația pe bază de insecte câștigă teren cu mare viteză, date fiind provocările generate de creșterea accelerată a populației Terrei și de dificultățile pe care le întâmpină actualele sisteme ale industriei, care se dovedesc nesustenabile. În timp ce o parte a opiniei publice rămâne refractară la ideea de a consuma produse din greieri sau lăcuste, autoritățile europene au aprobat și recomandă acest tip de nutriție. Dar ce spun specialiștii?

Sursă de proteine,  fibre, vitamine, minerale

Conform Comisiei Europene, recenta autorizare vine în urma unei evaluări științifice riguroase, făcute de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, care a concluzionat că lăcusta migratoare este sigură pentru consumul uman. Produsele care vor conține acest aliment nou vor fi etichetate corespunzător. Această autorizare este rezultatul unui recent vot pozitiv la nivelul statelor membre. Liderii de la Bruxelles argumentează cu studiile citate de Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură, care atestă faptul că insectele reprezintă o sursă de hrană foarte nutritivă și sănătoasă, cu un conținut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre și minerale. Ca urmare, insectele au fost introduse în strategia europeană „De la fermă la consumator” ca sursă alternativă de proteine, care să faciliteze trecerea la un sistem alimentar mai durabil.

„Gust de nuci pecan, ciuperci, cafea și ciocolată”

Antreprenorul israelian Dror Tamir, șeful companiei de tehnologie alimentară Hargol, consideră că „lăcustele au gust de nuci pecan, ciuperci, cafea și ciocolată. Putem adăuga diferite arome... de portocale sau de căpșuni”. Tamir afirmă că s-a documentat pe tema lăcustelor ca alimente încă din anii 1950, când Israelul suferea atât de insecuritate alimentară, cât și de roiuri de insecte care zburau din Africa și distrugeau recoltele. „Atunci am aflat că lăcustele sunt hrană pentru miliarde de oameni de pe tot globul”, punctează antreprenorul. Într-adevăr, insectele sunt de mult consumate de comunități din Africa, Asia, America Centrală și Orientul Mijlociu, doar pentru europeni și nord-americani rămânând un subiect care înregistrează reacții de respingere.

Reduc utilizarea terenurilor arabile de 1.500 de ori

Atitudinea occidentalilor față de produsele alimentare pe bază de insecte se schimbă tot mai mult pe zi ce trece. În condițiile în care până în 2050, populația mon- dială este estimat să ajungă la 9,8 miliarde de oameni, în creștere față de cele 7,7 miliarde actuale, cu alte două miliarde de oameni de hrănit, tot mai mulți experți afirmă că agricultura tradițională nu va putea ține pasul. În același timp, trecerea la proteine de insecte va fi mult mai sustenabilă pentru mediu decât creșterea vacilor, a oilor și a altor mamifere. „Proteina este esențială în dietele noastre. Dar adesea, unele dintre alimentele noastre cele mai bogate în proteine vin cu amprente semnificative de mediu sau etice - carnea sau produse lactate, de exemplu”, atrage atenția profesorul Robin May, consilier științific șef în cadrul Agenției pentru Standarde Alimentare din Marea Britanie. În comparație cu producția de carne de vită, de pildă, creșterea lăcustelor reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 99%, consumul de apă de 1.000 de ori și utilizarea terenurilor arabile de 1.500 de ori, notează BBC.

Alternativă puțin procesată la cărnuri

Proteinele insectelor sunt ieftine, ușor de cultivat și cu un impact mult mai mic asupra mediului decât carnea, iar în plus pot oferi un serviciu valoros de „reciclare”, prin consumul de deșeuri ca hrana lor principală, astfel încât avantajele potențiale pentru societate se pot dovedi semnificative. Noul trend reflectat de aprobările în serie care vin dinspre Uniunea Europeană a stârnit imediat interesul companiilor pentru acest domeniu considerat viitorul alimentar al omenirii. Astfel, în Marea Britanie, produsele pe bază de insecte pot fi achiziționate online de la mai multe firme, iar sectorul face presiuni pentru ca Guvernul Regatului Unit să elimine reglementările costisitoare. De asemenea, o firmă franceză pe nume Ynsect produce de o bună bucată de timp o gamă de pulberi proteice făcute din viermi-de-făină, care se găsesc deja în unele mărci de batoane energizante, paste și burgeri. Directorul executiv Antoine Hubert spune că proteina de acest tip „este complet naturală și o alternativă mai puțin procesată la multe cărnuri furnizate de mamifere, cum ar fi cârnații, șunca sau produsele din pui”.

Batoane, paste, pâine, cipsuri, înghețată, jeleuri, bere

Un studiu recent, realizat în cadrul Universității Maastricht, din Țările de Jos, a pus în evidență faptul că proteina din insecte este la fel de benefică precum cea din lapte. „Ambele au aceleași performanțe asupra digestiei, absorbției și capacității de a stimula producția musculară”, argumentează Hubert. În timp ce în Israel lăcustele pentru consum uman sunt crescute în instalații interioare, alimentate cu energie solară, din nordul Israelului, insectele sunt omniprezente în culturi gastronomice din toată lumea. În present, se estimează că numărul de specii de insecte comestibile consumate la nivel global variază de la 1.000 la 2.000. Printre acestea, 235 de tipuri de fluturi și molii, 344 de gândaci, 313 furnici, albine și viespi, 239 de lăcuste și greieri, 39 de termite și 20 de libelule. În prezent, există din insecte făină, burgeri, batoane de fitness, paste, pâine, cipsuri, înghețată, jeleuri, chiar și bere.

Pentru a crește interesul consumatorilor pe piețele occidentale, în principal Europa și America de Nord, factorii politici, cadrele universitare, precum și producători de alimente din Canada, SUA, Țările de Jos sau Elveția se concentrează pe șapte insecte considerate specii adecvate consumului uman și producției de masă

Greierii, lăcustele şi viermii-de-făină se încadrează perfect în „hrana nouă”, definiţie dată de Uniunea Europeană

Greieri, lăcuste, viermi-de-făină

La 1 mai 2017, Elveția a aprobat pentru hrana oamenilor greieri, lăcuste și viermi-de-făină, întregi sau prelucrate în produse alimentare. De asemenea, în Uniunea Europeană, insec- tele comestibile se încadrează în definiția „hranei noi”, numită astfel de Comisia Europeană. Dosarele pentru mai multe specii de insecte sunt în prezent în curs de revizuire de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. În august 2018, s-a publicat un prim profil pentru greieri, apoi pentru viermele-de-făină. În iulie 2021, autoritatea alimentară comunitară a publicat un alt aviz științific, în care afirmă că lăcustele migratoare, în stare congelată, uscată sau măcinată, sunt sigure pentru consumul uman, iar la scurt timp a publicat o evaluare a siguranței cu privire la greieri, cu aceleași recomandări. Recent, Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piață a altei insecte - lăcusta călătoare. Aceasta va fi disponibilă sub formă congelată, uscată și de pulbere și este destinată comercializării ca şi gustare sau ca ingredient într-o serie de produse alimentare.