Un week-end frumos şi cald de toamnă, cu frunze ruginii. Muzică populară, costume tradiţionale, gospodine din câteva judeţe ale ţării. Şi un miros de pâine proaspătă scoasă din cuptor de-ţi lăsa gura apă. Acestea au fost ingredientele Sărbătorii Pâinii, care s-a desfăşurat în zilele de 4 şi 5 octombrie în Parcul Naţional din Bucureşti. Au răspuns invitaţiei lansate de Primăria Sectorului 2 şi de Centrul Cultural „Mihai Eminescu“ 140 de meşteri populari, dar şi brutari din Hunedoara, Maramureş, Botoşani, Olt, Teleorman, Harghita, Bucureşti şi chiar din Republica Moldova.
    Pentru bucureşteni a fost o adevărată plăcere să guste din preparatele executate cu măiestrie de brutari: pâine coaptă la ţest, pe vatră sau în cuptor, cozonaci secuieşti (kürtöskalács), plăcinte hunedorene pregătite la tigaie (un soi de scovergi), brânzoaice, cozonaci şi turtă dulce. Ce festin!! În afara preparatelor de brutărie, vizitatorii au mai putut să „testeze” bulz preparat la faţa locului, păstrămioară şi cârnăciori, pe care i-au stropit din belşug cu vin sau cu must de Medgidia. Ambianţa sonoră a fost asigurată de câteva formaţii de muzică populară, dar şi de câţiva interpreţi de renume. Nu doar produse gastronomice s-au putut cumpăra la Sărbătoarea Pâinii, ci şi obiecte de sticlă şi de lemn, produse ceramice, ii sau păpuşi textile.
Povestea ţestului
   Unul dintre cele mai apreciate produse de panificaţie de la acest eveniment a fost pâinea preparată într-o metodă tradiţională oltenească. La ţest.  Ţestul este un cuptor mobil, în formă de capac mai bombat (clopotul), confecţionat din lut, utilizat în special pentru coacerea pâinii, dar şi a altor preparate. Cu un diametru ce variază între 40 cm şi 60 cm, un astfel de cuptor poate cântări aproximativ 20 kg. Are două părţi mobile: un platou pe care stă, pe care se face focul, şi clopotul. În momentul în care gospodina trebuie să bage sau să scoată pâinea din ţest introduce un vătrai într-un orificiu din clopot şi ridică pur şi simplu. La prima folosire dintr-o zi focul trebuie să ardă în acest cuptor preţ de o oră, apoi doar circa 20 de minute. O pâine se coace în acest fel după doar 30 de minute. În prezent, el se mai întâlneşte încă în gospodăriile tradiţionale din sudul ţării. Gospodinele afirmă că îl folosesc întrucât preparatele coapte în acest fel sunt mai gustoase şi miros mai frumos.
 Reţetă de plăcintă gorjeană făcută în ţest
Trei căni cu mălai, două linguri cu brânză puţin sărată, un guguloi de unt cât un ou de prepeliţă şi un praf de sare. Se amestecă toate foarte bine, până se întăreşte aluatul. Se unge o tavă de pământ cu untură şi apoi se aşază un pat de foi de varză murată. Aluatul se pune peste frunze şi apoi tava se bagă în ţest. Poftă bună!

Proverbe legate de ţest
   -Femeia însărcinată să nu se uite la ţest, pentru că iese copilul „ţestos”;
   - N-arunca ţestul în gunoaie, că faci buboaie;
   - E umblat ca ţestul în vatră (se spune despre oamenii care n-au ieşit deloc din satul lor).