de Gabriela Niculescu
Acest articol se adresează celor care s-au convins deja de nocivitatea băuturilor carbogazoase „naturale” produse industrial, chimizate până la refuz şi îndulcite sintetic, colorate ţipător, care în plus ruinează sănătatea. Oferim aici o reţetă pentru prepararea în casă a unei beri din... ghimbir, folosind ingredinte exclusiv naturale. Este bună pentru sistemul digestiv, vitalizantă, afrodiziacă şi redă pofta de viaţă.
Ingredientele vă sunt la îndemână
Berea din ghimbir se poate găsi şi în comerţ, dar cum este prea îndulcită şi abia evocă, anemic, gustul ghimbirului, iată ce puteţi folosi pentru a vă prepara acasă o delicioasă băutură: o sticlă de doi litri cu apă plată, o bucată măricică de rădăcină de ghimbir sau două linguri cu ghimbir dat pe răzătoare, o lămâie, un vas cu zahăr invertit sau miere şi 1/4 lingură cu pulbere de drojdie de bere. Mai aveţi nevoie de o răzătoare şi de o pâlnie.
Se combină cu lămâie şi zahăr
Puneţi apa într-un recipient provizoriu. Folosind pâlnia, turnaţi zahărul invertit sau mierea în sticlă, apoi adăugaţi pulberea de drojdie de bere. Radeţi ghimbirul până când obţineţi cele două linguri de care aminteam mai sus. Curăţarea rădăcinii este opţională, dar trebuie să ştiţi că gustul ei nu influenţează produsul finit. Stoarceţi lămâia şi amestecaţi sucul cu ghimbirul proaspăt ras, apoi puneţi amestecul în sticlă. Turnaţi apă plată peste compoziţia din sticlă, dar aveţi grijă să lăsaţi puţin spaţiu pentru a putea amesteca până la topirea mierii sau a zahărului invertit. La sfârşit trebuie să vă rămână un spaţiu de două degete, pentru a preveni explozia, o dată ce drojdia începe să lucreze. Strângeţi bine capacul, apoi puneţi sticla undeva la cald. O lăsaţi să fermenteze una-două zile.
Se filtrează şi se ţine la frigider
Când sticla devine foarte tare, berea este gata. Nu o lăsaţi mai mult de 48 de ore la căldură, deoarece există riscul exploziei. După deschidere se filtrează printr-un tifon şi se păstrează la frigider.
Aceasta este cea mai simplă metodă de a obţine o bere naturală din ghimbir, mult mai slab alcoolizată decât cea din comerţ, sub 2% alcool, şi mult mai sănătoasă.
Istoria acestei băuturi începe prin anii 1700
Berea de ghimbir îşi are originea în Anglia mijlocului anilor 1700 şi a fost exportată în toată lumea. Acest lucru a fost posibil prin folosirea sticlelor din ceramică ce erau sigilate cu un tip de ceramică impermeabilă la gaze şi lichide, numită „ceramică Bristol”. Legile accizelor britanice din 1855 prevedeau ca băutura să nu conţină alcool în proporţie mai mare de 2%, şi de obicei era mult mai slabă de atât, astfel berea de ghimbir a devenit apreciată de copii. Pe la începutul secolului al XX-lea era produsă comercial în aproape fiecare oraş din Marea Britanie. „Berea” era adesea comercializată de vânzători ambulanţi şi era uneori distribuită dintr-un „dozator” - un dispozitiv elaborat semănând cu un pian cu susul în jos, cu mânere ale unei pompe de bere, ce era tras pe stradă de un ponei. În 1935 erau mai bine de 3.000 de producători de bere de ghimbir în Marea Britanie. Cu toate acestea, azi doar o firmă britanică mai prepară acest produs tradiţional. Berea de ghimbir modernă este de obicei preparată cu arome şi carbonizată cu dioxid de carbon presurizat.
• Sunt multe reţete pentru berea de ghimbir, dar ingredientele de bază rămân ghimbirul, lămâia, zahărul şi drojdia. Se foloseşte adesea ghimbir proaspăt cu alte arome, cum ar fi ienupărul, lemnul dulce sau chilli - ce oferă produsului o „înţepătură“ suplimentară. Uneori se foloseşte şi coada-şoricelului, pentru a inhiba creşterea bacteriană.
