de Alina Anghel
Delta Yangtze din China este considerată a fi punctul de plecare a cultivării orezului în Japonia. Migraţiile continue ale chinezilor, care stăpâneau tehnica cultivării orezului, au dus la semănarea acestuia în masă. Încă de la începuturi, în Japonia s-a cultivat un singur tip de orez, cel cu bobul scurt. Tradiţional, o masă este constituită dintr-un bol cu orez fiert, numit „gohan” sau „meshi”, şi alte feluri de mâncare condimentate, numite „okazu”. De altfel, orezul fiert a fost întotdeauna preparatul de bază al oricărei mese, celelalte preparate fiind considerate „garnituri”.
Puterea sacră a orezului
Ca ingredient principal sau ca adaos, orezul, în forma lui pură sau în alte forme (făină, lapte de orez şi altele), este folosit la prepararea dulciurilor tradiţionale japoneze. Indiferent de statutul social al japonezilor, nu există casă în care să nu se prepare „mochi”, mici prăjituri din orez glutinos fiert la aburi, realizate mai ales în perioada diverselor sărbători. Oamenii cred că esenţa - puterea sacră a orezului - se obţine prin strivirea sau măcinarea orezului, iar „mochi” este preparatul ce conţine „spiritul orezului”. Astfel, este preparatul cel mai des întâlnit la sărbătorile mari, cum ar fi Anul Nou, când este servit ca mâncare ceremonială.
Mitarashi Dango
Ingrediente: 200 g făină dulce de orez glutinos, 4 linguri cu amidon de porumb, 250 g brânză tofu moale, 2 linguri cu sos de soia, 1 linguriţă cu mirin, 60 g zahăr tos, sare, 100 ml apă.
Mod de preparare: într-un bol se amestecă făina cu brânza tofu şi se frământă până se obţine un aluat potrivit de tare, eventual se mai adaugă puţină făină. Se împarte aluatul în 24 de bucăţi egale, se modelează sub formă de bile, se fierb în apă cu sare şi se scot cu o spumieră într-un bol. Cât timp fierb bilele, într-un ibric se amestecă sosul de soia cu mirinul, zahărul, apa şi amidonul. Se fierb la foc mic până se îngroaşă sosul şi se ia de pe foc. Bilele se pun pe frigărui de lemn, câte trei la număr, se aşază pe farfurii şi deasupra se toarnă sosul.
Clătite Dorayaki
Ingrediente: 3 ouă, 100 g zahăr tos, 1 lingură cu miere, 375 g făină, 1 linguriţă cu praf de copt, 125 ml apă, 250 g pastă de fasole, ulei pentru prăjit.
Mod de preparare: într-un bol se amestecă mierea, ouăle şi zahărul. Se adaugă făina amestecată cu praful de copt şi apa şi se amestecă împreună cu un tel până se obţine o compoziţie omogenă. Se încinge o tigaie, se unge cu puţin ulei, se toarnă în trei locuri trei linguri cu aluat şi se lasă să se coacă pe fiecare parte câteva secunde. Se lasă să se răcească, se pune câte o lingură cu pastă de fasole la mijloc pe jumătate din clătite, apoi se acoperă cu clătitele rămase. Se presează uşor pe margine ca să se lipească şi se servesc imediat.
Pont! Japonezii servesc clătitele Dorayaki la temperatura camerei, alături de o cană cu ceai.
Mochi cu dovleac
Ingrediente: 650 g făină de orez, 2 linguriţe cu praf de copt, 500 g zahăr tos, 4 ouă, 850 g piure de dovleac, 400 ml lapte condensat dulce, 250 g unt, 2 linguriţe cu esenţă de vanilie.
Mod de preparare: într-un bol se amestecă făina cu praful de copt şi zahărul. Separat se amestecă ouăle, piureul de dovleac, laptele condensat, untul şi esenţa de vanilie. Se adaugă ingredientele uscate, se amestecă şi se toarnă într-o tavă unsă cu unt. Se coace la foc mediu circa o oră şi se taie după ce s-a răcit complet.
Taiyaki
Ingrediente: 85 g făină, 2 linguri cu praf de copt, 70 g zahăr tos, 180 ml lapte dulce sau apă, 1 ou, 125 g pastă de fasole dulce, ciocolată sau cremă de vanilie, ulei pentru forme.
Mod de preparare: într-un bol se amestecă făina cu praful de copt şi zahărul. Oul se amestecă separat cu laptele, apoi se adaugă ingredientele uscate şi se amestecă bine cu un tel, ca să nu se formeze cocoloaşe. Se încinge o formă de metal cu model de peşte, se unge cu ulei, se toarnă puţină compoziţie, se pune în mijloc o lingură cu ciocolată, cremă de vanilie sau pastă de fasole. Se acoperă cu puţină compoziţie, se închide forma şi se coace la foc mediu câte 3-4 minute pe fiecare parte, întorcând forma din când în când, ca să se coacă uniform. Se scoate cu grijă din forme, se aşază pe un platou şi se procedează la fel cu restul compoziţiei.
Shibori cu umplutură de fasole dulce
Ingrediente: 2 cartofi dulci albi, 1 lingură cu miere, 1 conservă cu fasole adzuki, 1 vârf de cuţit cu sare.
Mod de preparare: cartofii se curăţă de coajă, se taie felii potrivit de groase şi se fierb la abur până se înmoaie, apoi se lasă să se răcească. Se pun într-un bol, se adaugă mierea, sarea şi se pasează. Se ia puţin amestec, se aplatizează în podul palmei, se pune o linguriţă cu fasole dulce şi se acoperă cu amestec. Se pune într-o bucată de pânză subţire sau o folie de plastic şi se strânge pânza sau folia de plastic în jurul bilei.
Adzuki Ice Cream
Ingrediente: 250 g fasole adzuki, 300 g zahăr tos, 60 ml suc de lămâie, 850 ml apă, 250 ml lapte dulce, 250 ml frişcă, 4 gălbenuşuri, 1 linguriţă cu esenţă de vanilie.
Mod de preparare: într-o oală se pun la fiert fasolea, împreună cu un sfert din cantitatea de zahăr, sucul de lămâie şi apa. Se dă în fiert, se dă focul la minimum, se acoperă cu un capac şi se fierbe până devine moale. Când este gata, lichidul din oală trebuie să cântărească circa un litru. Dacă nu, se mai adaugă puţină apă. Fasolea se scoate cu o spumieră şi se lasă să se răcească. Într-o oală se amestecă laptele cu frişca, se dă în fiert, apoi se toarnă puţin câte puţin în gălbenuşurile mixate cu restul de zahăr. Se toarnă înapoi în oală şi se fierb la foc mic cinci minute, până se îngroaşă compoziţia, se adaugă vanilia şi se lasă să se răcească. Se amestecă cele două compoziţii, se pun în maşina de îngheţată şi se pun la îngheţat.
• Taiyaki este o prăjitură sub formă de peşte, foarte populară în Japonia. A fost inventată în anul 1909, în Azabu-Tokyo, fiind vândută în magazinul Naniwaya. Umplutura este din ciocolată, cremă de vanilie sau pastă de fasole adzuki dulce, dar se poate găsi şi cu brânză sau cârnaţi.