de Alina Anghel
Cultivarea şi împânzirea cafelei în lume au pornit din Peninsula Arabică, începând cu secolul al XV-lea în Yemen, fiind cunoscută apoi în secolul al XVI-lea în ţări precum Persia, Egipt, Siria şi Turcia. Departe de a fi considerată o simplă băutură, în starea ei naturală, măcinată fin sau mai grosier, cafeaua este folosită şi ca ingredient în prepararea dulciurilor şi chiar a bucatelor bazate pe aluat dospit, cum ar fi cornurile sau pâinea, cu sau fără adaos de zahăr.
A primit „binecuvântarea” Papei
Cafeaua a început să fie consumată nu doar în casele proprii, ci şi în locuri publice, numite „Qahveh khaneh”, în traducere „case ale cafelei”, predecesoare ale cafenelelor de mai târziu.
Miile de pelerini din întreaga lume care vizitau Meca în fiecare an au împrăştiat vestea despre „vinul arabilor”, aşa cum a fost numită de multe ori cafeaua. Din secolul al XVII-lea, cafeaua a început să fie importată în toată lumea, inclusiv în Europa. Clericii de la Veneţia o considerau „băutura amară a lui Satan” şi au condamnat consumarea ei. Deoarece scandalul iscat de clerici a fost atât de mare, Papa Clement al VIII-lea a hotărât că este mai bine să intervină, să calmeze spiritele. Înainte de a lua o hotărâre, Papa a gustat din licoarea atât de hulită de clerici şi a considerat că aceasta nu produce niciun rău, dimpotrivă. Aşa că a aprobat consumarea cafelei de către veneţieni.
În oraşele mari din Anglia, Austria, Franţa, Germania şi Olanda, „casele cafelei” au devenit foarte populare, fiind adevărate centre ale activităţilor sociale şi de comunicare.
Câteva boabe ajunse în America au dus la formarea plantaţiilor
Primii care au reuşit să „scape” cafeaua de sub monopolul arabilor au fost locuitorii Olandei, boabele de cafea ajungând apoi în Franţa, la Regele Louis al XIV-lea. În America Centrală, America de Sud şi Caraibe, cafeaua a ajuns datorită lui Francisco de Mello Palheta, un militar trimis de împăratul Braziliei în Franţa pentru a cere câteva boabe de cafea. Se spune că acesta nu a reuşit să îl convingă pe împăratul Franţei să îi dea cafea, dar a reuşit totuşi să o convingă pe soţia guvernatorului francez să fie generoasă cu el, şi aceasta, înmânându-i un buchet de flori, i-a strecurat printre ele câteva boabe de cafea, boabe ce au ajutat mai apoi la apariţia de-a lungul timpului în Brazilia a sute de plantaţii de cafea.
Biscuiţi cu făină integrală şi cafea
Ingrediente: 100 g făină albă, 225 g făină integrală, 150 g unt, 50 g zahăr tos, 1 ou, 1/4 linguriţă cu sare, 1 lingură cu cafea, 1 crenguţă de mentă verde, 2 pliculeţe cu zahăr vanilat, 80 g ciocolată albă.
Mod de preparare: într-un bol se amestecă cele două tipuri de făină, cafeaua, zahărul tos, zahărul vanilat şi sarea. Se adaugă untul moale şi oul, ciocolata tăiată cubuleţe şi menta tocată. Se frământă totul, se întinde o foaie potrivit de groasă, se taie forme diverse ce se aşază pe o tavă tapetată cu hârtie de copt. Se coc la foc mediu circa 12 minute, apoi se lasă să se răcească şi se servesc.
Prăjitură cu portocale şi cafea
Ingrediente: 250 g fulgi de ovăz cu preparare rapidă, 125 g zahăr tos, 375 g făină, 1 pliculeţ cu praf de copt sau 1 linguriţă cu vârf cu bicarbonat de sodiu, 1/2 linguriţă cu sare, 2 ouă, 75 ml ulei de floarea-soarelui, 250 ml suc de portocale, 2 pliculeţe cu zahăr vanilat, 100 g miez de nucă, 75 g zahăr brun, 1 lingură cu cafea, 1 linguriţă cu scorţişoară.
Mod de preparare: într-un bol se amestecă ouăle cu sucul de portocale, uleiul, coaja rasă de la portocală şi zahărul tos. Se mixează totul, se adaugă făina, praful de copt sau bicarbonatul, sarea, cafeaua şi 200 g fulgi de ovăz. Se amestecă, se toarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, iar deasupra se presară un amestec din fulgii de ovăz rămaşi, zahărul brun, zahărul vanilat, scorţişoara şi nuca tocată mărunt. Se introduce tava în cuptor şi se coace la foc mediu 30-35 de minute. Se serveşte rece sau călduţă, tăiată în forme diferite.
Tiramisu cu limetă şi cafea
Ingrediente: 4 ouă, 300 g zahăr tos, 500 g brânză mascarpone, 300 ml frişcă lichidă, 150 ml rom alb, 500 ml cafea lichidă, 800 g pişcoturi pentru şampanie, coaja rasă de la 2 limete, cacao pentru pudrat.
Mod de preparare: într-un bol se pun la fiert la bain-marie două ouă întregi şi două gălbenuşuri, împreună cu 100 g zahăr. Se mixează până ce compoziţia devine spumoasă şi este călduţă. Se ia de pe foc, se adaugă brânza mascarpone şi coaja rasă de limetă. Separat se mixează frişca împreună cu zahărul rămas, se pune peste compoziţia cu ouă şi se amestecă. Cafeaua lichidă şi romul se pun într-un bol larg, se introduc rapid pişcoturi de şampanie, se scurg şi se aşază într-o tavă înaltă. Se toarnă deasupra amestec de frişcă şi brânză, se pune un nou strat de pişcoturi, din nou compoziţie şi se introduce la rece. Înainte de servire se pudrează cu cacao, se taie felii şi se serveşte.
Biscuiţi cu cocos şi cafea
Ingrediente: 150 g nucă de cocos rasă, 1 linguriţă cu scorţişoară, 1 linguriţă cu ghimbir ras, 1/4 linguriţă cu nucşoară rasă, 1 ou, 50 ml iaurt, 1 măr, un pic de sare, esenţă de migdale, glazură de cocos.
Mod de preparare: într-un bol se amestecă toate ingredientele în afara glazurii de cocos, se pune compoziţia cu lingura într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, sub formă de grămăjoare. Dacă compoziţia este prea lichidă se mai adaugă nucă de cocos. Se introduc în cuptorul încins şi se coc la foc mediu până devin aurii. Se lasă să se răcească total, apoi se decorează cu glazură de cocos.
Ştiaţi că... popularitatea cafelei a fost sporită în mare parte şi de faptul că, în Coran, orice tip de alcool era interzis şi astfel musulmanii au considerat-o un substitut ideal al băuturilor alcoolice, ţinând cont de proprietăţile ei energizante?