de Mariana Borloveanu
Călugării de la Muntele Athos au rigori ale postului mult mai aspre decât credincioşii care trăiesc în celelalte colţuri ale lumii. Cu toate acestea, după toate slujbele Săptămânii Patimilor, ce culminează cu Sărbătoarea Paştelui, au şi ei o rânduială specifică a agapei pascale. Dintre toate acestea, un meniu cu borş magyritsa, iahnie cu tahini, plăcintă cu spanac şi colivă de Paşte este nelipsit la Sfântul Munte, dar s-ar putea regăsi şi pe mesele noastre.
Borş cu ton şi salată verde
La masa de după Înviere se consumă, obligatoriu, un borş tradiţional numit magyritsa me psári. Numai că la mănăstire singura carne care se consumă este cea de peşte, motiv pentru care acest borş nu se prepară din carne şi măruntaie de miel, ci din peşte.
Ingrediente: 500 g carne de ton, 10 fire de ceapă verde, 100 g orez, o cană cu borş, 1/2 lămâie, 1 ou, 1 ceşcuţă cu smântână de capră, 300 g frunze de salată verde, 1 legătură de pătrunjel, 1 legătură de mărar, 1 lingură cu unt, sare şi piper.
Mod de preparare: se pune la fiert o oală cu trei litri de apă, în care, după ce a dat în clocot, se toarnă orezul. Când acesta este bine fiert, se adaugă borşul, un vârf de cuţit de piper şi o linguriţă cu sare, după care se pun şi bucăţile de ton trecute prin unt, ceapa tocată mărunt şi salata verde, lăsându-se la foc potrivit timp de zece minute. Se ia apoi oala de pe foc şi se adaugă oul, bătut cu zeamă de lămâie şi smântână, şi când magyritsa este gata se pun mărarul şi pătrunjelul tocate mărunt. Acest borş este specific Sfintelor Paşti.
Iahnie de cartofi cu tahini
După borşul cu ton, al doilea fel de mâncare pe care călugării îl servesc la masa de Paşte este patátas yiachni me tahini (iahnie de cartofi cu tahini).
Ingrediente: 2 kg cartofi albi, 1 ţelină (rădăcină şi frunze), 1/2 kg roşii proaspete, 3 cepe, 2 linguri cu tahini (pastă de susan), 1 căpăţână de usturoi, ulei, piper şi sare.
Mod de preparare: se curăţă cepele şi se toacă mărunt, apoi se călesc în puţin ulei, în care, după două minute, se toarnă o cană cu apă. Se amestecă puţin ceapa, apoi se adaugă doi litri de apă caldă şi se lasă pe foc. Între timp se toacă mărunt ţelina, usturoiul, roşiile şi cartofii, iar în momentul în care apa cu ceapă începe să clocotească se pun toate aceste ingrediente. Se lasă totul la fiert, până când cartofii încep să se fărâme, apoi se adaugă sare şi piper după gust. Între timp, pasta de susan se pune într-un bol, amestecându-se cu o cană cu apă caldă, până când aceasta se dizolvă complet. Această pastă se încorporează cu legumele fierte şi se mai lasă timp de zece minute la foc mic. Acest preparat poate fi servit cu peşte prăjit.
Plăcintă cu spanac şi telemea de capră
Această savuroasă plăcintă poate fi servită nu numai ca desert, ci şi ca aperitiv.
Ingrediente: 2 kg spanac, 10 ouă, 350 g telemea de capră, 10 foi de plăcintă, 4 linguri cu unt, 1 legătură de mărar, 10 fire de chivas, piper măcinat, sare.
Mod de preparare: cel mai important lucru este ca spanacul să fie foarte bine spălat, dacă se poate chiar în câteva jeturi de apă. Timp de câteva minute acesta se lasă la zvântat, apoi se toacă foarte mărunt şi se presară puţină sare (cu cât telemeaua este mai sărată, cantitatea de sare adăugată va fi mai mică). Spanacul se frământă apoi, pentru a se înmuia şi pentru a elimina surplusul de apă, după care se adaugă firele de chivas şi mărarul tocat mărunt. Între timp se amestecă ouăle bine bătute cu telemeaua dată prin răzătoarea mică şi un vârf de cuţit cu piper, toate acestea amestecându-se bine cu spanacul. În tava unsă cu două linguri cu unt se pun şapte dintre foile de plăcintă, umplute cu amestecul obţinut, iar deasupra se pun ultimele trei foi, care se ung cu restul de unt. Se dă la cuptor până se rumeneşte.
Colivă cu seminţe de rodie şi de pin
Indiferent de desertul ce se serveşte la masa de Paşte, coliva întregeşte agapa pascală. Aceasta se face într-o formă oarecum adecvată sărbătorii, deoarece conţine mai multe ingrediente decât de obicei.
Ingrediente: 1 kg grâu sau arpacaş, 200 g pesmet, 300 g stafide din struguri albi, 200 g nuci, 100 g alune, 1 linguriţă rasă cu seminţe de pin, 1 linguriţă cu seminţe de susan prăjit, 250 g zahăr pudră, sare, 1 linguriţă rasă cu scorţişoară măcinată, iar pentru ornat se folosesc migdale întregi, seminţe de rodie şi de pin.
Mod de preparare: cu o seară înainte se spală grâul în mai multe ape şi se pune în apă rece, cu un praf de sare. Se pune la fiert, lăsându-se 30 de minute la foc potrivit, după care se stinge focul, iar vasul se lasă, nemişcat, acoperit cu o pânză rară, până a doua zi. Dimineaţa se pune la fiert, iar când este gata se ia de pe foc şi se amestecă imediat cu celelalte ingrediente. Se ornează numai după ce se răceşte complet.
• În ortodoxie, unde mai mult de jumătate dintr-un an îl reprezintă zilele de post, alimentaţia de bază este compusă din legume, seminţe şi fructe
Pe lângă toate aceste delicatese culinare, niciodată pe masa de Paşte a creştinilor nu au lipsit ouăle roşii. Una dintre legendele ajunse până la noi spune că însăşi Maica Domnului ar fi pus un coş cu ouă chiar sub crucea pe care Fiul său era răstignit. Erau ouăle pe care voia să le împartă soldaţilor, pentru a-i îndupleca să aibă milă de fiul său. Sângele Mântuitorului Hristos este astfel simbol al vieţii, care a curs peste ouăle roşii din coşul Fecioarei Maria.