Umblă o vorbă cu greutate cum că noul mileniu va însemna un război total împotriva viruşilor. Va fi un fel de cruciadă dusă de lumea ştiinţei pentru a pune în genunchi unii dintre cei mai parşivi inamici ai omenirii: viruşii. Sunt cu atât mai primejdioşi cu cât aceştia sunt tot mai vicleni.

Şmecheria viruşilor constă în faptul că pot juca în travesti. Cu şiretenie, ei sunt în stare să-şi schimbe structura pentru a păcăli gloanţele pregătite de ştiinţă, ce nu mai recunosc viruşii cu o altă mască pe faţă, aşa că fluieră cartuşele medicamentelor şi vaccinurilor în orb pentru virusul ce s-a îmbrăcat în altă mimică şi în alte straie. Astăzi, viruşii şi-au extins sezonul de atac, aşa că viruşi ce atacau de regulă vara devin agresivi chiar şi iarna.

S-au plictisit viruşii moderni să buşească doar în sistemul digestiv al omului. Azi, ei îmbolnăvesc şi creierul, şi alte aparate ale organismului. Iată un exemplu de un armament la vedere şi unul ţinut ascuns de viruşi. În urmă cu ceva vreme se ştia că există un virus ce produce varicelă (sau, altfel denumită această boală, vărsat de vânt). Ştiţi cum se numeşte modern acest virus? Virusul varicelo-zosterian! Noua identitate cu dublă denumire are justificare: pentru că acest virus produce şi varicelă, dar şi boala zona zoster! În perioada copilăriei, virusul acesta îi îmbolnăveşte pe cei nevaccinaţi de varicelă. Incubaţia este de două-trei săptămâni şi apoi boala se desfăşoară în trei episoade, cu pete roşii ce se transformă apoi în vezicule, pustule, adică în băşicuţe cu lichid. Există totodată şi cruste, şi febră de 38-39 de grade Celsius. Se sperie mămicile că în urma varicelei copiii rămân cu semne pe faţă şi pe piele. E bine de ştiut că erupţia în varicelă nu lasă semne dacă nu se suprainfectează, explică profesor doctor Adrian Streinu-Cercel, directorul general al Institutului de boli infecţioase „Matei Balş”. Erupţia îl face pe bolnavul de varicelă să se scarpine, aşa că microbii de sub unghii produc leziuni şi puroi, iar această suprainfectare lasă în urmă cicatrice urâte. Pentru a nu se scărpina, trebuie să i se dea bolnavului pe piele cu alcool mentolat şi cu talc mentolat. Virusul de varicelă nu mai părăseşte organismul, iar dacă mai târziu omul are o imunitate scăzută în urma altei boli, acest virus de varicelă cuibărit în corp produce zona zoster. Pe traseul unui nerv apare o roşeaţă ce degenerează apoi în băşicuţe, iar durerea e considerabilă. Pentru zona zoster există medicamente ce stăpânesc durerea, dar ce aduc cu ele şi efecte secundare. Tocmai de aceea trebuie să vaccinăm copiii antivariolic. Astfel creăm o protecţie şi vârstnicilor, împiedicând ca micuţul să tuşească şi să împrăştie viruşii către bunici. Vaccinul contra variolei nu este obligatoriu, dar copilul de 5-7 ani, ca şi adultul care nu a făcut varicelă, trebuie să se vaccineze, mai ales că maturii fac forme de boală mai agresive, însoţite de complicaţii.

Care sunt celelalte boli zise ale copilăriei în afară de această varicelă? Există o paletă largă de boli şi anume: rujeola (pojar), scarlatina, rubeola (pojărel, cu erupţie mai mică decât pojarul). Dar sunt şi alte boli contagioase: oreionul, tusea convulsivă (tusea măgărească), poliomielita, variola (buboiul negru). Acum 40-50 de ani se instala spaima când prin şcoli şi grădiniţe se ivea epidemia de poliomielită. Din cauza acestei boli contagioase se şi murea, iar alţi copii rămâneau cu grave defecte de mers din pricina leziunilor sistemului nervos. Prin vaccinare nu s-a mai auzit de înfricoşătoarele epidemii de poliomielită. Pe suprafaţa planetei, poliomielita este în curs de eradicare. Dar şi rujeola şi celelalte boli contagioase fac parte din programul de luptă şi de vaccinare pus la cale de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.