Cea mai folosită metaforă despre ficat este aceea că el este uzina vie a organismului. Trebuie adăugat că este şi un organ de subtilitate fascinantă, el curăţă sângele, organizează metabolisme complicate, ba chiar produce colesterol. Pentru că în jur de 70% din colesterolul organismului se fabrică în ficat şi doar 30% vine din exterior. Ficatului trebuie să-i dai proteine de calitate pentru a lucra eficient în descompunerea alimentelor până la „cărămizi” de bază în stare să repare orice ţesut. E foarte important să nu îl chinuim, să nu-l obosim, pentru a-l lăsa să-şi îndeplinească misiunile lui de mare importanţă.
Ei bine, una dintre gafele noastre prin care îl „biciuim” este consumul exagerat de alcool, deoarece acesta aduce multe calorii şi noxe. Ficatul poate metaboliza în mod normal 12 ml de alcool pur pe zi. Tocmai de aceea e necesar să nu depăşim acest prag, adică să nu bem mai mult de 120-150 ml de vin cu 8% alcool sau 350 ml de bere 4%, adică nu mai mult de o sticlă mică. Nici alcoolul concentrat nu trebuie băut în exces - nu mai mult de 30 ml de tărie 40% pe zi. Peste acest prag acceptat de ficat, orice surplus îl oboseşte şi îl supune la eforturi suplimentare, ajungându-se în timp la boli.
Un sfat dat de medici este să nu se bea alcoolul pe stomacul gol. Dacă nu aţi apucat să vă hrăniţi, sunt indicaţi cel puţin trei-patru dumicaţi, deoarece alcoolul pe o mucoasă a stomacului fără mâncare stimulează prea tare secreţia acidă şi pe cea a pancreasului. În acest caz, alimentele sunt un tampon care frânează acţiunea secreţiei gastrice.
În paralel, trebuie amintit un alt semnal de alarmă - prea multe medicamente obosesc acest organ, pentru că el nu ştie să recunoască substanţele chimice. În acest caz, celulele ficatului „fug” la „bibliotecă” şi caută prin multe „cărţi” groase pentru a înţelege ce înseamnă medicamente şi abia apoi, după ce s-au instruit cu „bibliografia”, ştiu să prelucreze substanţele chimice. Însă acest proces este foarte obositor pentru ficat.
Cei bolnavi de hepatite cronice provocate de viruşi sau de alte cauze trebuie să se abţină complet de la alcool, pentru că acesta strică echilibrul fragil. Aceste persoane trebuie să fie atente pentru a nu mânca proteine în exces (apare coma hepatică şi chiar encefalopatia hepatică ce afectează creierul). Bolnavii de ciroză cu ascită (lichid în abdomen) nu au voie să bea niciun fel de alcool şi nici să consume sare.
Şi fiindcă a venit vorba despre hepatite, trebuie să menţionăm că hepatita A este denumită „boala mâinilor murdare”. Trebuie să ne spălăm des şi să facem acest lucru şi cu fructele şi cu legumele pe care le consumăm. După ce e tratată, hepatita A nu lasă urme în ficat, iar bolnavul nu rămâne cu sensibilitate. Copiii trebuie să fie instruiţi ca la grupurile sanitare să se cureţe după ce şi-au făcut treburile şi să deschidă robinetul de la chiuvetă cu cealaltă mână faţă de cea utilizată la igiena din WC, pentru a nu-l contamina.
În cazul infectării cu virusul hepatitei C, circa 80% dintre persoane rămân infectate, dar evoluţia spre hepatită cronică se face lent, cam în 30 de ani. Destul de frecvent se întâmplă ca în acest caz să apară cancerul de ficat.
După ce au contractat virusul hepatic B, circa 40% dintre oameni rămân afectaţi, însă evoluţia spre hepatită cronică nu este aşa de lentă, ci de 10-20 de ani. În plus, se tratează mai dificil.
O capcană o reprezintă faptul că 70% dintre hepatitele acute sunt nedepistate fiindcă persoanele afectate nu se îngălbenesc, iar fecalele lor nu sunt decolorate. Deşi e infecţios, bolnavul nu se tratează, pentru că, spune el, nu îl doare nimic şi se simte bine. El are doar o senzaţie de oboseală nejustificată pe care o trece cu vederea.
Pentru depistarea hepatitei trebuie făcută analiza transaminazelor din sânge. În caz de infectare, acestea cresc la 1.500 de la 700 şi pot ajunge chiar şi la 3.000.