Cred că e niţică exagerare în văicăreala unor oameni care oftează apăsat: „Am gastrită, necaz mare! Ce-o să se întâmple cu mine?” Nu orice indispoziţie stomacală, nu orice crampă care vă obligă să vă apucaţi cu mâna de burtă şi să vă grăbiţi spre toaletă, nu orice balonare sau arsură în coşul pieptului înseamnă gastrită. Pe înţelesul omului de pe zebră, aceasta este o inflamaţie anormală a ţesuturilor din stomac, fără însă a se ajunge la leziuni ale mucoasei gastrice, adică fără rană în peretele stomacului.

Cea mai frecventă gastrită este provocată de un germene - bacteria Helicobacter pylori - care este vinovat şi de ulcer. Acest microb se simte bine în mediul acid din stomac (necesar pentru blocarea agresorilor intraţi pe cale bucală).

În primul rând, suferindul de gastrită trebuie să fie atent la ce mănâncă. Îi sunt recomandate alimentele care nu sporesc secreţia acidă şi care nu împiedică o mişcare vioaie a stomacului, o motilitate bună şi o evacuare rapidă (întârzierea unor mâncăruri în interior duce la neplăceri digestive). Astfel, sunt indicate lactatele şi laptele dulce, iar cei care nu le suportă, din cauza deficitului de lactază, trebuie să consume brânză de vaci, caş şi telemea şi să evite alimente fermentate precum caşcavalul şi brânza de burduf. De asemenea, sunt indicate fructele şi legumele crude precum: cartofii, conopida, fasolea, varza, mazărea, caisele, vişinele, merele, prunele, perele, strugurii şi pepenii, dar nu şi cele care dau hiperaciditate, ca de exemplu: roşiile, vinetele, portocalele, mandarinele, lămâile, grepfrutul şi ananasul. În ceea ce priveşte carnea, bolnavii de gastrită pot mânca mai ales rasol, fierturi, grătar bine făcut şi produse înăbuşite la cuptor, dar trebuie să se ferească de carne de porc, de raţă sau de gâscă, mezeluri, slănină, costiţă, conserve şi, în general, de preparatele grase. Şi peştele este foarte bine tolerat, deoarece se digeră uşor şi este bogat în acizi graşi Omega, care intră în componenţa tuturor membranelor, dar mai ales a aparatului digestiv. Însă acesta nu trebuie prăjit, ci făcut sub formă de rasol sau înăbuşit. Pastele sunt, de asemenea, bine tolerate, la fel şi orezul şi grăsimile vegetale (mai ales uleiul de măsline), mămăliga şi produsele de panificaţie (pâinea neagră, cea albă şi biscuiţii). Trebuie evitate dulciurile concentrate, care sporesc aciditatea, însă pot fi consumate prăjiturile de casă.

Din categoria băuturilor se acceptă apa plată şi băuturile necarbogazoase, în special ceaiurile negre, de tei, de muşeţel şi de gălbenele. Vinul şi berea sporesc aciditatea, deci nu sunt recomandate. Mai bine, bolnavul de gastrită bea 20-30 de mililitri de tărie, fiindcă astfel se stimulează secreţia de acid, dar şi producţia de mucus protector şi de bicarbonat (aceştia sunt factorii de apărare ai sistemului digestiv). Atenţie însă! Băuturile alcoolice nu se consumă pe stomacul gol şi în faza de criză a gastritelor sau a ulcerelor. De asemenea, ouăle se mănâncă numai fierte sau ochiuri gătite în apă clocotită, iar sosuri se acceptă, dar fără rântaş.