Din fericire, încă o comedie franțuzească, de cea mai bună calitate, lansată la Berlinală, cu un real succes. Un tip ușor bizar (Gustave de Kervern) decide să dea un interviu ca să fie angajat ca un fel de administrator, nu chiar de bloc, că e ceva mai mică respectiva clădire. El trebuie să se ocupe de grădină, de cine intră și cine iese din imobil și, în schimb, i se dă o lojă, nu ca la actori, ci o cămăruță. Printre locatari se numără Mathilde, interpretată cu multă poftă de Catherine Deneuve (care, ca de obicei, precis a trecut în contract că are voie să fumeze în toate cadrele filmate, cum s-a întâmplat și la prezența sa la TIFF, de la Cluj). Aici este o doamnă venerabilă, care se tot teme că i-a apărut o crăpătură în perete. Adună tot cartierul, într-un moment de panică, și ca-n povestea cu drobul de sare, ne demonstrează cum o să se aleagă praful, dacă vine vreo inundație (deși n-a mai fost niciuna acolo din 1910). Culmea e că pune anunțuri pe toți stâlpii, inclusiv cu numărul său de telefon, și încep farsele, înjurăturile și apelurile obscene. Un alt vecin e fost fotbalist, obsedat de biciclete, cu care speră să se îmbogățească, și pe care, la un moment dat, forțat de împrejurări, le cară pe scări, până în apartament (mai ceva ca în excelentul scurtmetraj cu motocicleta a lui Daniel Sandu). Și mai este și un semivagabond, emigrant, cu texte supranaturale, cu un câine splendid, dar destul de gălăgios, care se adăpostește în subsol. Scena cea mai nostimă rămâne a unui balet cu furtunul de udat curtea, fără îndoială, un omagiu adus „Stropitorului stropit” al fraților Lumière.

„În curte“ („Dans la cour“)

Franța, 2014

Regia: Pierre Salvadori

Cu: Gustave de Kervern, Pio Marmaï, Catherine Deneuve

Distribuit de: Independența