Pe afișul acestei animații mai apare un fel de subtitlu, „Născut șef”, care e poate cel mai sugestiv pentru personajul principal, ce pare că vine pe lume ca să-și exaspereze fratele mai mare, care inițial dă impresia că doar are prea multă imaginație, și mai apoi se dovedește că lucrurile sunt grave din cu totul altă pricină. Dușmanul numărul 1 al copiilor, care sunt pe cale de a nu mai fi aduși pe lume, îl constituie concurența. Respectiv, cățelușii adorabili care iau locul micilor viitoare bipede. Pisicile, canarii și peștișorii nu sunt la fel de periculoși, conform unui grafic pe care o să-l tot vedem. Iar pruncii ajung pe Pământ pe un tobogan, ceea ce va crea ceva confuzii pentru cei care au văzut „Berzele” sau merg des în parcurile de distracții. Relația fiu-părinți e foarte abil descrisă, mai ales când apare noul colocatar, care șantajează cu țipete, plânsete, mofturi. Există și o servietă care pare să ascundă un mare secret, dar și un complot al șefilor în scutece. Oiță este jucăria preferată, devenind astfel un obiect însuflețit, care poate schimba raportul de forțe între generații și motiv de șantaj. Nou-venitul are până și un telefon roșu și încearcă să pună ordine în modul cel mai neașteptat, terorizând pe toată lumea, dar fiind și el terorizat la un moment dat. Amenințările cu turnătoria se pare că funcționează pretutindeni și la orice vârstă. Neînțelegerile între Taxi și Uber există și în desenele animate. Puștiul la costum și cu ceas de fițe e la mare preț. Meniul ideal: un espresso cu sushi, dacă se poate ton picant. Pe marile ecrane românești rulează doar varianta dublată și în 3D, dar merită.

„The Boss Baby“ („Cine-i şef acasă?“)

SUA, 2017

Regia: Tom McGrath

Distribuit în România de

Odeon Cineplex