A nu se confunda „X-Men” cu „Men in Black”, chiar dacă în ambele cazuri sunt supereroi, dar nu numai bărbați, așa cum le zice în titlu, ci mai pun umărul și femeile, inclusiv la cafteli, sunt foarte active. O ocazie unică de a o urî definitiv pe Jessica Chastain și de a-l face ceva mai suportabil pe scoțianul James McAvoy, care de la „Split” și „Glass” încoace a luat-o razna rău de tot. După ce inițial a trebuit să semnăm o hârtie că nu dezvăluim ce se întâmplă pe ecran, mai ceva ca Tarantino cu al lui „A fost odată în Hollywood”, chit că a doua zi după vizionarea de la Cannes apărea totul, până la cele mai mici detalii, în „New York Times”... Povestea se învârtește în jurul personajului feminin, respectiv Phoenix / Jean Grey, interpretată de Sophie Turner, o englezoaică debutantă pe HBO, în „Urzeala Tronurilor” ca Sansa Stark.

Într-o lume a mutanților, ea pare cea mai de temut și ucide fără număr. Jennifer Lawrence parcă e mai puțin băgată în seamă ca de obicei, deși e Mystique/Raven și nici lui Michael Fassbender nu i se dă prea multă atenție, respectiv lui Magneto/Erik, pentru că lumea se concentrează pe Profesorul Charles Xavier/James McAvoy. Mai apar și niște extratereștri ca să nu ne plictisim, prin urmare pericolul este iminent. Pentru muzică au apelat la un mare compozitor de origine germană, Hans Zimmer, care l-a ilustrat și pe Batman, cândva, și s-a ocupat de melodiile tribale din „Regele Leu”, în varianta animată. Avem și albăstrii, ca să nu uităm de „Avatar” ori de Duhul din Lampa fermecată (interpretat de Will Smith), cel care îndeplinește trei dorințe, din minunatul și recentul „Aladdin”. Călătoria spațială fascinează oricând, dar mai cu seamă că se împlinesc în această lună 50 de ani de la aselenizare, de la primii pași ai omului pe Lună.

„X-MEN: DARK PHOENIX“ („DARK PHOENIX“)

SUA, 2019

Regia: Simon Kinberg

Cu: James McAvoy, Sophie Turner, Jennifer Lawrence, Jessica Chastain, Tye Sheridan, Michael Fassbender, Nicholas Hoult, Olivia Munn, Evan Peters

Distribuit de: Odeon Cineplex