Deşi a fost aşteptat cu mare nerăbdare, iar reclamele au fost strecurate de luni întregi, noua animaţie, avându-l în centrul atenţiei pe Shrek, lasă mult de dorit. Personajele, pe lângă faptul că sunt groteşti, nu mai au nici farmecul de altădată. S-au banalizat. Ca să ispitească totuşi, autorii au trecut la stilul modern al 3D-ului şi chiar al IMAX-ului 3D.
Povestea e o înşiruire de istorioare pe care le ghiceşti pe parcurs, aşa cum se întâmplă de obicei când se face câte un film din succesele anului precedent. Apar şi sărutul broscoiului, şi oglinda mamei din „Albă-ca-Zăpada”, şi vrăjitoarele din Oz, iar pe celelalte vă las să le descoperiţi singuri, ca să nu muriţi de plictiseală. Pe ecrane circulă două variante, una cu voci originale şi cealaltă dublată. Motanul încălţat este tot Banderas, iar măgăruşul - Eddie Murphy. Ei nu îl mai recunosc pe Shrek (Mike Myers), atunci când, la înţelegere cu un reprezentant al necuratului, renunţă la viaţa lui de familie, pentru a redeveni un căpcăun de temut. Din această cauză lui îi va fi greu să-şi recucerească atât amicii, cât şi nevasta, pe prinţesa Fiona. Aceasta devine o căpcăuniţă războinică, foarte curajoasă, gata de orice, mai ales să le înfrunte pe vrăjitoarele care au încălecat pe măturile lor zburătoare şi sunt subjugate de un stăpân, de care se tem de moarte - piticul cel rău Rumpelstiltskin. El vrea o împărăţie pe care a ratat-o cu ceva vreme în urmă, iar acum, profitând de nemulţumirea în căsnicie a lui Shrek, e pregătit să-l atragă într-o cursă, pentru a-şi atinge visul. Ca să scape de toţi căpcăunii angajează şi un fluierar, pe care-l ştim din povestirile germane în care alungă şobolanii, iar între timp şi-a lărgit domeniul de activitate.
SUA, 2010
Regia: Mike Mitchel
Voci: Mike Myers, Eddie Murphy, Cameron Diaz, Antonio Banderas, Julie Andrews, Walt Dohrn
Distribuit de Ro Image 2000