…Am așteptat fiecare Gală UNITER ca o Sărbătoare. Ultima Gală a avut două aureole nobile: Uniunea Teatrală din România a împlinit un sfert de veac, iar Serbările galante s-au desfășurat în superba Sală nouă a Naționalului bucureștean, un veritabil Templu-Paradis, inaugurat acum, în fața întregii țări, grație Televiziunii ce a transmis a XXIII-a ediție a Galei. Cu același prețuit amfitrion Ion Caramitru, venit, parcă, sub visul lui Prospero din „Furtuna” ce se joacă, mai nou, pe scena mare.

…A fost o aleasă Gală de teatru românesc. Cu excelente momente artistice, dinamice și cu idee, de efect. Câștigătorii se știu, mulți așteptați, însă și surprize, cea mai mare fiind Premiul pentru spectacol acordat producției Teatrului Odeon „De vânzare/For sale”, text și regie - Geanina Cărbunariu. Un tulburător spectacol de teatru-document, actual, de ținută estetică și, mai ales, morală, de atitudine (problema acaparării pământurilor necăjiților țărani români pentru exploatarea gazelor de șist!), un spectacol de mare curaj, excelent jucat. Unul de care aveam nevoie și care poate deschide un capitol nou în teatrul românesc, de la scriitură la montare. Felicitări și Juriului final (Valeria Seciu, Alexa Visarion, Dan C. Mihăilescu, Oana Stoica, Ștefania Cenan), care a preferat acest Strigăt, social și artistic, în dauna altor două producții cu greutate („Mobilă și durere” de Teodor Mazilu, montat de Victor Ioan Frunză, la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” București, și „Omul cel bun din Seciuan” de Bertold Brecht, în regia lui Andrei Șerban, la Teatrul Bulandra).

…Personal, am aplaudat mult acordarea Premiului pentru cea mai bună regie, în sfârșit, remarcabilului, neobositului director de scenă Victor Ioan Frunză, pentru „Mobilă și durere”. Și am reținut speech-ul atipic al mereu neobișnuitului regizor Alexander Hausvater la primirea Premiului pentru întreaga activitate. Referirea sa la nevoia de tinerețe, într-un moment când „teatrul nostru tușește și este bolnav”, reprezintă o temă de meditație profundă, cu maturitatea sfertului de veac al UNITER-ului. Nu-i vorba atât de tineri, cât de întinerirea atitudinii.

…Cu gândul la ani teatrali întineriți, câteva date. Raportul marilor Premii București-Provincie: 6-2!?! Cele două distincții de dincolo de Capitală: Anca Hanu (Naționalul din Cluj) - cea mai bună actriță, și Katalin Berekmeri (Târgu-Mureș) - cea mai bună actriță în rol secundar!... Marele învins: „Omul cel bun din Seciuan”, șase nominalizări - un singur Premiu (cel mai bun actor: Vlad Ivanov)!?!... Au lipsit, incredibil, dintre nominalizări, Naționalele din Sibiu, Craiova, Timișoara, Iași, teatrele din Oradea, Brăila, Ploiești etc. Au figurat Râmnicu-Vâlcea („Anton Pann”), Galați, Timișoara (Teatrul German și Teatrul Maghiar). O temă de viitor pentru Juriul de selecție (la această ediție: Mircea Morariu, Maria Zărnescu, Monica Andronescu), „trident” care ar trebui să nu decidă prin aceiași și aceiași „alegători”! Ca una dintre „moralele” frumosului sfert de veac UNITER!