...În ultima lună, am auzit doi cronicari dramatici afirmând cu îngrijorare: „Ce ne facem, că nu vin din urmă nici actori și nici regizori?!”. Despre dramaturgi nu mai putea fi vorba, ei nu... există, doar au decis destui critici nedocumentați!?! Cu riscul de a fi nepoliticos și riscând vreo cronică în care să fiu desființat ca dramaturg, susțin că avem și un „nou val” (încă unul!) de actori și regizori de valoare.
...Astăzi, un scurt popas în breasla de aur a lui Liviu Ciulei, Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Alexander Hausvater, Ducu Darie, Victor Ioan Frunză, Cristi Juncu și Vlad Massaci etc., așa, să avem un evantai de regizori de top din mai multe generații. Nu fac niciun clasament, doar constat cu bucurie că, în pofida devalorizării învățământului, a neperformanței multor facultăți particulare, a imposibilității angajării tinerilor absolvenți, valori au apărut și în ultimul „cincinal”, să zicem, în lumea directorilor de scenă. Doar câteva nume, fără a-mi permite ierarhizări.
...Sânziana Stoican a răsărit în ultimii trei ani cu tot atâtea producții de ținută: „Ce zile frumoase” de Samuel Beckett, la Unteatru, ovaționat la ultima Gală Hop ținută la Mangalia; „Casa” de Evgheni Grișkoveț, la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila; „Trădarea” de Harold Pinter, montată la prolificul Unteatru, spectacol selecționat la Festivalul Național de Teatru (FNT)...
...Alexandru Mâzgăreanu a însemnat o apariție controversată, cu „O noapte furtunoasă”, la „Nottara”, care ascundea însă un regizor plin de fantezie. Ceea ce avea să demonstreze din plin, imediat, în tot ce a montat, reținând, acum, „A 12-a noapte” de Shakespeare, la Teatrul „Regina Maria” din Oradea, și „Fazanul” de Feydeau la „Nottara”... Vlad Cristache, nume la modă, a debutat în forță, spectaculos, la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, cu „Peer Gynt” de Ibsen și „Povești de familie” de Bilijana Srbijanovici, ca, la începutul ultimei primăveri, să ofere, la Teatrul Excelsior, un încântător spectacol pentru adolescenți „The History Boys. Povești cu parfum de liceu”... Horia Suru a „explodat”, la Teatrul Act, cu spectacolul „Cockoși” de Mike Bartlett, a oferit un interesant și modern „Călin”, fără un cuvânt, la Teatrul Bacovia, și s-a trezit cu „coronița” de lauri a Proiectului 9G pentru superbul „ArtOrchestra” (neselecționat la FNT?!)... Bobi Pricop și-a argumentat valoarea la Naționalul craiovean, cu „Profu’ de religie” de Mihaela Michailov și, mai nou, „Iluzii” de Ivan Vyrypaev (selectat la FNT!)...
...Mai cutez să propun alte două nume de tineri regizori pe care, cred, curând se vor bate directorii de teatru: Dragoș Mușoiu (a debutat cu un excelent spectacol, „Spargerea”, după Răzvan Petrescu, la Naționalul din Bănie, selectat la FNT!) și Vladimir Anton (cu excelenta seară de comedie, având la bază piesa „C.E.O.” a suedezului Stig Larsson, în cadrul remarcabilului Proiect de susținere a tinerilor regizori lansat de Teatrul de Comedie)! Sincer, ce credeți, nu avem și tineri regizori de valoare?
