…Am salutat, în acest colț de pagină, cu sufletul plin, grija Primăriei Capitalei de a dezvolta printr-o diversitate de spectacole, în regim de gratuitate, o frumoasă educație estetică copiilor și tinerilor. A fost, vara aceasta, o reușită ediție, a X-a, a Festivalului Internațional de Teatru Stradal (13 iulie - 5 august). Pe final de Vacanța mare a venit și spectaculosul Festival „Bucureștii lui Caragiale”, ediția a VII-a, în perioada 27 august - 2 septembrie, în Parcul Cișmigiu și Sala Teatrului Ion Creangă, organizator împreună cu Primăria.

…Despre cum a arătat acest Festival în ochii unor tineri spectatori am aflat, întâmplător, într-o zi de 28 august, stând, la umbră, pe o bancă în Parcul Tineretului, la „Polivalentă”. Au venit, întrebându-mă dacă pot lua și ei loc lângă mine, câteva clipe, doi băieți îngrijiți, între 15 şi 16 ani, cu role. Unul îi povestea fericit amicului câte frumuseți a văzut el în Parcul Cișmigiu, la „Bucureștii lui Caragiale”. Îl fascinaseră, am înțeles, personajele lui Nenea Iancu, din spectacolele „Caragiale Express”, „Goe în Țara Minunilor”, din „Borcanul de vise”, sceneta „Căldură mare” și Atelierul cu personaje din lumea lui Caragiale. Și concerte de muzică, jazz, swing, de promenadă, fanfară și recitaluri, reprize de magie, pictură pe apă, spectacole de baloane de săpun, sărituri cu bicicleta, dansuri, atelierele de pictură pe pălării din paie. Puștiul avea o foaie la el cu programul Festivalului și îi arăta absolut mândru prietenului, invitându-l să meargă și el la o serie de reprezentații date de „Micii toboșari” sau Caravana meșteșugurilor, la acrobații și karaoke. Această întâlnire întâmplătoare din Parc definea, cum nu se putea mai bine, prin ochii unui copilandru stilat, valoarea Festivalului „Bucureștii lui Caragiale”!

…Numai că, la plecarea celor doi liceeni, un moment ce părea să fie o neatenție a devenit un trist semn de întrebare. Freneticul tânăr spectator și-a invitat colegul de curse de role prin parc să vadă și să râdă la greu, în sala de teatru, la o supercomedie, „Gaițele” lui Caragiale! Logic să îl corectez discret, spunându-i că, efectiv, „Gaițele” e o spumoasă comedie, dar nu a scris-o Ion Luca Caragiale, ci Alexandru Kirițescu! Ușor derutat, băiatul a întors atent pliantul, pe o parte și pe alta, ca, în câteva secunde, să îmi arate, cu vădită mândrie, scris negru pe alb: Sala Mare, Teatrul Ion Creangă, „Gaițele”! Am repetat că autorul nu e Caragiale, el m-a întrebat, logic: „Ce caută, atunci, un alt autor în Festivalul Caragiale”?! Nu i-am răspuns, dar întreb, motivat, ce au căutat, în „Bucureștii lui Caragiale”, „Escu” de Mușatescu și „Ultima oră” de Mihail Sebastian, piese de referință ale dramaturgiei noastre, care, însă, și-au găsit locul în multe alte Festivaluri, și în ultimii doi ani?! Dacă tot se educă frumos, și cu fonduri serioase, tânăra generație, e nevoie și de puțină rigoare, să nu spun responsabilitate! Altfel se pot fixa în mintea tinerilor jenante confuzii gen „Gaițele lui Caragiale”!