...În fiecare sfârșit de an, fac bilanțuri. Cu gândul spre viitor. Așa și la finele lui 2018. În calitate de frenetic cronicar dramatic, am tras linie: 73 de spectacole vizionate, mers la 6 Festivaluri de teatru, membru în două Jurii.
...Din cele 73 de spectacole la care am fost spectator, 19 cu piese românești, un procentaj în creștere, ca un motiv de încredere și în autorii dramatici autohtoni, de ieri și de astăzi. Procentaj pozitiv ce se datorează, în primul rând, intrării în turație maximă a Teatrului Dramaturgilor Români (director - dramaturgul Horia Gârbea) - ca o continuare a „Cetății Dramaturgilor Români” de la Giurgiu, el montând, logic, numai autori români de calibru: Dumitru Solomon („Fata Morgana”), George Astaloș („Balul cimitirului”), Iosif Naghiu („Ambasada iubirii”), Ion Băieșu („Autorul e în sală”), Matei Vișniec („Despre tandrețe”) și alții. Un cuvânt de laudă și pentru Teatrul Nottara, care i-a readus în prim-plan pe remarcabilul Marin Sorescu (spectacolul „Cu dragoste, despre olteni”), Mihai Ispirescu („Aprilie, dimineața”) și Camil Petrescu (ultima premieră, un excelent „Mitică Popescu”, în regia lui Dan Tudor), împreună cu Trilogia Moldovei („Viforul”, „Apus de soare”, „Luceafărul”) a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea... Atenție sporită pentru dramaturgia autohtonă și la Teatrul Național București, prezent, printre altele, cu „Viforul” lui Delavrancea, în regia lui Alexandru Dabija, și un final de an pur românesc - premierele din decembrie „Papagalul mut” (text și regie - Nicolae Caranfil) și „Pădurea Spânzuraților” de Liviu Rebreanu (scenariu și regie - Radu Afrim). Text autohton de top la Teatrul de Comedie (excelentul „Breaking News”, după „Ultima oră” a lui Mihail Sebastian), Teatrul Mic (remarcabil spectacolul „Escu” de Tudor Mușatescu, în regia lui Doru Ana), Teatrul Excelsior („Năpasta” lui Caragiale), la „Odeon”, unde, însă, „Jocul de-a vacanța” al lui Sebastian a fost ratat de apreciații regizori Andreea și Andrei Grosu!... Lăudabil interesul Teatrului Național din Târgu Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”, pentru piesa românească, montându-se trei texte în ultima stagiune, printre care și un notabil Urmuz („Domnul Urmuz scrie pagini bizare” în regia lui Gavriil Pinte), ca și al Naționalului clujean „Lucian Blaga”, care, în iunie, a pus în scenă un valoros... „Meșterul Manole”, de... L. Blaga (scenariu și regie - Andrei Măjeri)! Și mai sunt exemple, în Capitală și în țară. Împortantă este creșterea numărului de piese românești în repertorii, în primul rând ca atitudine, chiar dacă încă aștept(ăm), de ceva ani, montarea unei piese de Dumitru Radu Popescu, Horia Lovinescu, Gellu Naum, Romulus Guga, Viorel Cacoveanu, Dinu Grigorescu etc.!
...Autori valoroși care, din nefericire, au fost refuzați - și în ultimul an -, și pentru că s-au preferat unele texte modeste scrise de actori și de regizori. E bine că aceștia scriu (unii chiar bine), dar menirea lor principală este să ducă spre scenă nestemate ale Dramaturgiei Românești. Ce spui, 2019?!