…Titlul vine de la celebrul vers „Unde sunt zăpezile de altădată?” al ilustrului poet francez Francois Villon din „Balada doamnelor de altădată”! „Zăpezile” mele, mai exact regretul, îl reprezintă faptul că, după ’90, au cam dispărut minunatele Colocvii teatrale ce înnobilau mai toate Festivalurile. A avut acea strălucită Idee remarcabilul, regretatul teatrolog Valentin Silvestru, în fiecare Colocviu de a doua zi dimineață, după spectacole, apărând actorii care jucaseră, regizori, dramaturgi și cronicari dramatici de elită (Constantin Paraschivescu, Radu Enescu, Dumitru Chirilă, Mircea Ghițulescu, Bogdan Ulmu, Ștefan Oprea, Mira Iosif, Natalia Stancu etc.) care au făcut din acele întâlniri veritabile lecții aplicate de teatru.

…Din păcate, Colocviile au dispărut, din diferite motive, cel de natură financiară fiind nr. 1. Discuții fugare se-nfiripă pe la diverse Festivaluri, dar nu dialoguri, opinii la obiect, în contradictoriu, întrebări, confesiuni și concluzii necesare pentru viitorul apropiat. Din motive obiective, în primele șase luni ale acestui an nu am participat decât la două Festivaluri: „Bacău Fest Monodrame” și „Festivalul Artelor Spectacolului Târgoviște - BABEL”!

…În orașul lui Alecsandri și Bacovia au fost două Colocvii, cu o tematică fixă, nu legate direct de Festival. „Revistele de teatru din România - exerciții de supraviețuire”, aflând trist că teatrul românesc beneficiază de numai două reviste tipărite („Teatrul azi” și „Scena”), scoase cu mari sacrificii de Florica Ichim și, respectiv, Cristina Modreanu! În timp ce francezii, spre exemplu, au 10 (zece) publicații dedicate artelor spectacolelor! Al doilea Colocviu, „Teatrul și relevanța lui la începutul secolului al XXI-lea: politic versus estetic?”. Interesant, documentat, însă pe mulți îi interesa cum stăm, azi, cu Monodrama, inclusiv opinii avizate, scuze și acuze despre Gala băcăuană! Poate, la anul…

…Eram convins că în „Babel”-ul teatral de ținută, unde am fost în premieră, mă voi întâlni cu acele minunate Colocvii teatrale de altădată. Entuziasm generat de „uvertura” fiecărei zile ce era anunțată clar în caietul-program al Festivalului sub titlul: „Întâlnirile Babel (actori, presă, invitați; deschise publicului)”! Optimist, m-am prezentat la discuțiile din dimineața ce-a urmat primei zile de Festival. Aveam opiniile mele după patru spectacole ale duminicii inaugurale, întrebări, mă interesau ideile gazdelor după premiera absolută pentru Teatrul „Tony Bulandra” - trei spectacole de Teatru dens, prezentate într-o schiță de scenă după numai șapte zile de lucru!... Numai că visatul meu Colocviu ideal s-a redus la 18 minute fix (!) de prezentare a 15 actori din prima zi în fața unui număr firav de gazetari, teatrologi, spectatori, care, însă, nu au fost poftiți la dezbatere! Realizând că am fost invitat la Eveniment să asist, nu să particip, am plecat, a doua zi, spre un Festival unde să întâlnesc „Zăpezile de altădată”, acele încântătoare Lecții aplicate de teatru din Colocviile teatrale!