…Sintagma aceasta, atribuită lui Aristotel, discipolul lui Platon, ar trebui să fie „cartea de vizită” a fiecărui cronicar sportiv sau dramatic. După experiența de 35 de ani de comentator sportiv, nu pot fi altfel în hainele cronicarului de teatru. Știu, uneori, critica deranjează, cum am constatat și în Templul Thaliei, unde unii pun batista pe țambal în privința anumitor regizori, actori, dramaturgi, teatre. O povestioară despre Obiectivitate!... După un comentariu în direct la TVR, am fost luat de acasă (e drept, civilizat!) de trei civili (gradați la Securitate) și dus la Televiziune să fiu convins (și „pedepsit”!) că am greșit afirmând în comentariul meu că arbitrul Rainea a gafat validând golul victoriei „câinilor roșii”, dinamovistul Al. Nicolae marcând după un fault grosolan la Silviu Lung, portarul oltenilor! Din fericire, conducerea TVR a apărat adevărul evident și m-a felicitat! După o asemenea experiență, nu mă deranjează că unii regizori, actori sau directori de teatre nu mai răspund la salut, mă ocolesc, nu mă mai invită la spectacolele lor!
…Cum să mă fac că nu văd, când dramaturgi celebri - Shakespeare, Cehov, Caragiale, Eugene Ionesco și alții - sunt maltratați, în numele unui modernism care se vrea (de unii regizori!) parodiere facilă, bășcălie ieftină, surplus de înjurături, obscenități?!
…Cum să nu scriu, în 2019, că m-a dezamăgit „Hamlet”-ul de la „Odeon”, în care, dincolo de multe teribilisme, regizorul Dragoș Galgoțiu a scos din text un personaj important, Horațio?! Să mă fac că n-am văzut o de neînțeles desacralizare a lui Dostoievski, „Frații Karamazov” fiind prezentați de regizorul Vlad Massaci (valoros, altfel!) într-un „Delirium” cras, tot la „Odeon”? Să fiu surd la recordul de înjurături al tânărului regizor Vlad Cristache, în „Triburi. Codul bunelor maniere”, de la „Nottara”? Teatru ce avea să își deschidă frumosul Festival „Fes(in) pe Bulevard” cu o jenantă premieră, „Cum vă place” de Shakespeare, în regia lui Alexandru Măzgăreanu, care, în pofida crizei financiare, a cerut un megadecor cam inutil! Nu am închis ochii, în 2019, nici la unul dintre Idolii mei din regia românească, Dinu Cernescu, considerând modestă, sub cota dânsului, montarea Maestrului de la „Bullandra”, „Pisica pe acoperișul fierbinte” de Tennesse Williams. N-am uitat de eclectismul spectacolului „Perfect compus”, montat pe scena Naționalului sibian! Nici că nu mi-a plăcut ghiveciul în care au ajuns, la TNB, cehovienele „Trei Surori” în viziunea lui Afrim! Nu mă fac că plouă, când un actor mult îndrăgit, cum este Florin Piersic Junior, realizează un rol superb la premiera „Legături primejdioase” la Teatrul Mic, dar în Festivalul de la Pitești și-a permis glume ieftine, cu spectatorii!
…Modernismul ostentativ, cu sacrificarea dramaturgului, a logicii elementare, cu unele adaosuri puerile, nu are nimic comun cu… Teatrul absurdului! Aș spune că în spatele unor asemenea experimente scenice se află criza de inspirație, dacă nu, mai grav, de valoare!