… Epilogul lui „festCo” 2010, culminând cu Gala Laureaţilor, a fost inspirat inclus într-un reuşit spectacol de magie, asigurat de trupa profesionistă a lui Andrei Teaşcă. În fapt, întregul „Festival al Comediei Româneşti” a însemnat o minunată magie, a Teatrului, care o săptămână întreagă i-a furat pe cei îndrăgostiţi de Thalia din mizeria străzii, bălăcăreala politică şi drama economico-socială a prezentului. În „Templul Teatrului” s-a râs sănătos, fie şi în regim de criză, altfel spus cu mai puţini invitaţi, iar unele dintre spectacolele alese fiind văzute doar de juriu (Sanda Manu, Marina Constantinescu, Vladimir Găitan) la ele acasă, inclusiv la Chişinău.

… O primă concluzie, după a VIII-a ediţie festCo (de ce nu… festCor?): se pot realiza spectacole bune şi cu texte româneşti. Capitol la care aş aminti: „Identităţi” de Dumitru Solomon, creat cu har, la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, de Victor Ioan Frunză şi Adriana Grand (care a primit Premiul pentru scenografie); „5 minute miraculoase în Piatra-Neamţ” de Peca Ştefan, piesă pusă în scenă de Ana Mărgineanu, la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ - Premiul pentru spectacol; „Acasă la tata” de Mimi Brănescu, regizat de Alexandru Dabija, la Teatrul Act, spectacol care i-a adus Adei Simionică premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin (împreună cu Jankovics Anna, de la Teatrul „Tomcsa Sandor” din Odorheiu Secuiesc).

… O altă idee din acest „Festival al Comediei Româneşti”: se caută şi umorul aşa-zis al absurdului, uneori, parcă, exagerându-se. Eugen Ionesco a fost din nou în prim-plan, cu patru spectacole în concurs, unul, „Lecţia”, montat de Horaţiu Mălăele la Naţionalul bucureştean, cucerind două Premii: de interpretare masculină şi de regie, ambele adjudecate de artistul-total Horaţiu Mălăele. În aceeaşi categorie şi Matei Vişniec, cu două spectacole în concurs: „Şi cu violoncelul ce facem?” realizat de Zakarias Zalan la Odorheiu Secuiesc, producţie care l-a încununat pe Szucs-Olcsvary Gellert cu Premiul pentru rol secundar masculin; „Femeia ţintă şi cei zece amanţi” adus de Naţionalul sibian, fără a se înscrie, parcă, în aşteptările unui concurs de comedie.

… O altă remarcă: nu s-a acordat premiul pentru rol principal feminin, motivându-se prin „exigenţa juriului”! Un juriu remarcabil, care a mai omis, poate, rolul de excepţie realizat de Nicolae Urs, în „Take, Ianke şi Cadâr”, prezentat de Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti, scenografia Liei Manţoc, la Sibiu, ca şi „Lecţia” gălăţeană.

… O ultimă reflecţie: cinci dintre cele aproape 60 de texte primite la Concursul de Comedie Românească au fost laureate („podiumul” şi două menţiuni). Marele Premiu va fi acordat însă când măcar piesa decretată „cea mai bună” va fi montată pe scena Teatrului de Comedie, care are marele merit de a fi ţinut în viaţă Concursul de dramaturgie. Dar piesele se scriu şi… se premiază, ca să fie jucate!