... Piesa „Jubileul”, scrisă de doi francezi (Jean Marie Chevret şi Michele Ressi - din tată român!), a făcut carieră la Paris, unde Maestrul Radu Beligan a văzut-o şi a gândit-o imediat şi pentru publicul de acasă, beneficiind de frumoasa traducere pentru scenă a Monei Radu. Este drama unei mari actriţe ajunsă în final de carieră. Jubileul ei înseamnă sărbătorirea a 50 de ani de teatru şi film, cum nu se putea mai nimerit, într-o emisiune de televiziune, de două ore, la celebrul canal France 2, unde a invitat-o unul dintre marii realizatori tv ai Franţei, Michel Drucker (nume autentic în mass-media Hexagonului). Fericită că revine în prim-plan, uitata divă de altădată, care-şi dorea măcar un rolişor fie şi într-o telenovelă sau într-un spot publicitar, se trezeşte, în ajun să plece spre studio, blocată pe terasa propriului apartament, la etajul 7 (excelent decorul, frumos, modern şi funcţional, al remarcabilului Puiu Antemir!). Amelia uită codul de deschidere de la noua uşă blindată şi devine sechestrată de lume, telefonul rămânând dincolo de grilaj. Degeaba strigă, nu o aude nimeni, degeaba sună-n disperare telefonul. Amelie de Guerand ratează revenirea în memoria publicului şi e condamnată să-şi imagineze emisiunea pe terasa apartamentului. Între foamea devastatoare (care o împinge să guste din mâncarea pisoiului Othelo), nevoile umane (face pipi după o umbrelă, pe terasă), între disperare şi resemnare, reface cei 50 de ani, cu 50 de piese jucate, cu 50 de filme la activ, cu cele 200 de reprezentaţii ale piesei „Cui îi e frică de Virginia Woolf”. Este, în fond, o pledoarie pentru mirajul teatrului, un crez al scenei, căci, la un moment dat, spune diva, fericită: „Am avut şansa să fiu o actriţă a secolului al XX-lea”. Nefericită doar că a ratat un singur rol, cel de mamă...

... Maestrul Radu Beligan a ales şi a regizat cu farmec piesa, Maia Morgenstern a susţinut un superb „one woman show”, în care a dominat şi înnobilat scena timp de o oră şi jumătate prin jocul ei uluitor: furie şi luciditate, melancolie şi speranţă în forţa teatrului, dinamism şi sensibilitate, ironie şi umor bine dozat, acuzatoare şi înţelegătoare, zbor de gimnastă şi cântec amintind de Edith Piaf. Maia Morgenstern mai oferă o pagină din ceea ce Tudor Vianu numea „Arta actorului”. Fie şi într-un rol episodic (două minute la început, tot atâtea la final), Victoria Dicu îşi etalează talentul. În ultima premieră de la Metropolis, dar nu şi în ultimul spectacol al Maestrului Radu Beligan, care, la 94 de ani, s-a apucat să mai regizeze o piesă! Aşa, ca să ne demonstreze că tinereţea înseamnă o minunată stare de spirit...