… Multe s-au mai întâmplat în „Anul Caragiale”! Printre lucrurile notabile - şi montarea celebrei piese „O scrisoare pierdută”, de eruditul regizor Lucian Sabados, pe scena Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieştii lui Nenea Iancu, un „Spectacol dedicat memoriei lui Toma Caragiu”! Actorului de legendă care, printre rolurile de excepţie, ne-a oferit şi un memorabil Tipătescu…

…Spectacolul este unul dintre cele mai reuşite ale remarcabilului om de teatru (regizor, director de teatru, muzician) Lucian Sabados, aşezându-l în arhiva mea sentimentală alături de „Take, Ianke şi Cadâr”, de Victor Ion Popa. „O scrisoare pierdută”, în care regizorul are marele merit de a fi respectat cu sfinţenie textul, fără a opri, cumva, inventivitatea şi racordarea elegantă (nu stridentă!) la prezent, raritate chiar şi în „Anul Caragiale”. O montare gândită serios, cu patos, şlefuită cu migală, cu atenţie la detalii, însă şi la întreg, neuitând o clipă că textul este o fascinantă comedie. Demers în care Lucian Sabados a avut alături şi o distribuţie bine aleasă (cu excepţiile de rigoare), în care s-a jucat cu fervoare şi haz nebun, în roluri creionate modern de regizor. Excepţionali Ilie Gâlea (în Farfuridi) şi „umbra” sa, George Frâncu (în Brânzovenescu), urmaţi de Mihai Coadă, în Trahanache, cu celebra frază „Noi suntem cetăţeni, domnule, suntem onorabili. Mai ales noi trei suntem stâlpii puterii”. O remarcabilă interpretare a lui Gheorghe Ifrim, în Caţavencu, pe care îl transformă într-un politician versat, detaşat de populismul ieftin, prezenţa la Ploieşti (în regim de colaborare) a cunoscutului comediant de televiziune reprezentând o frumoasă surpriză şi un mare plus pentru spectacol. Interesantă şi interpretarea lui Alin Teglaş, un Cetăţean turmentat „argint viu”, amintind de eroul lui Chaplin. Un Agamiţă Dandanache aparte, personaj al zilelor noastre, venind, parcă, de la Casino, un tânăr isteţ, dinamic, conştient de şantajul politic şi de „filatori” (arată tăcut cu degetele la umăr, unde se poartă gradele!), rol foarte bun pentru Dragoş Câmpan. Rol de forţă pentru Ion Radu Burlan (în Pristanda), cu umor debordant în scena Adunării, când juri că vine dintr-un film de capă şi spadă (cu pălărie pe ochi şi manta). Sub aşteptările mele, frumoasa, eleganta şi talentata Diana Cavallioti (Zoe) - lăudată în alte roluri pe scene bucureştene - şi Bogdan Stanoevici (Tipătescu), nerevenit, încă, la turaţia de altădată, după anii pentrecuţi în străinătate.

… Am urmărit „Scrisoarea” lui Lucian Sabados, luna trecută, în cadrul Festivalului de Teatru „Toma Caragiu”, cu o tematică provocatoare: „Feţele puterii”. Una dintre aceste faţete ale puterii, atât de stigmatizată de Caragiale, se pare că a decis, imediat după Festivalul din oraşul lui Nenea Iancu, debarcarea de la conducerea Teatrului ploieştean, după 21 de ani absolut merituoşi (Premii UNITER, prezenţe în mari festivaluri cu spectacole de referinţă), a directorului Lucian Sabados. Să fi fost promis postul vreunui Agamiţă Dandanache?!