…De câţiva ani buni, de fiecare dată când îl întâlnesc pe remarcabilul om de teatru Emil Boroghină, îl salut cu preţuire, spunându-i, încântat, „Domnul Shakespeare”. Pentru că este actorul, regizorul şi directorul care a dat strălucire mondială Naţionalului craiovean în cei 12 ani (1988-2000) de directorat, ducându-l la 97 (!) de festivaluri internaţionale, în 35 de ţări din lumea-ntreagă, în care Shakespeare nu putea lipsi... Omul care, bolnav de tatăl lui Hamlet, a ctitorit marele Festival Shakespeare, ce se desfăşoară, din doi în doi ani, la Craiova şi, mai nou, la Bucureşti. Aşa au ajuns la noi supertrupe şi regizori de pe toate continentele să ne înnobileze, „Sonetele” prezentate, anul trecut, de senzaţionalul Robert Wilson, cu Berliner Ensemble, ducându-ne fascinaţi în preajma capodoperei. Emil Boroghină, care, la 23 ianuarie 2014, va urca în nobila lojă 74 a Vieţii, a plecat din Corabia natală visând o „Arcă a Bunei Speranţe” (cum spunea prietenul său I.D. Sârbu) plină cu lumea lui Shakespeare. Minunatul „Domnul Shakespeare” respiră şi gândeşte zilnic Shakespeare, ştie ce va fi în ediţia de anul viitor a Festivalului Shakespeare, când se vor împlini 450 de ani de la naşterea inegalabilului dramaturg, dar o pregăteşte şi pe cea din 2016, când istoricii vor anunţa 400 de ani de la dispariţia fizică a marelui Will.
…Contaminat de Shakespeare de pe băncile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică, absolvit de două ori (în ’63, ca actor; în ’85, ca regizor), Emil Boroghină a visat la un Recital cu bufoni din operele shakesperiene, imediat după urcarea pe scena profesionistă din Bănie. Numai că, tot studiind evantaiul de opere fermecătoare, a înţeles că geniul dramaturgiei este mai profund decât şi l-a închipuit. Şi i-au trebuit 11 ani să termine Recitalul pe care l-a reprezentat o singură dată, la 22 aprilie 1974, pe scena Teatrului de Păpuşi din Craiova. Îşi făcuse „încălzirea” la public, cu vreo patru ani mai devreme, cu un „Recital Eugen Ionescu”, bazat pe monologul lui Berenger din „Ucigaş fără simbrie”. În acele vremuri însă, asemenea spectacole rare erau privite ca „periculoase, tovarăşi!”, şi ele nu s-au produs decât o singură dată fiecare!
…Spre fericirea publicului, „Domnul Shakespeare” ne-a oferit în ultimii doi ani un superb one man show „Lumea-ntreagă e o scenă” şi un Recital cu doi mari titani ai dramaturgiei universale, intitulat „De la Shakespeare şi Hamlet la Eugen Ionescu şi Berenger”, acum nicio lună. În ambele, Emil Boroghină a fost absolut uluitor, nuanţând în filigran de transfigurare, zbucium şi tăcere fiorul lui Hamlet, Brutus, Richard, Lear, ne-a mai fascinat o dată cu „Furtuna” şi „Neguţătorul din Veneţia”, cu vestitul „Sonet 66” şi replica aceea atât de actuală: „Prostia, doctor la deştepţi”. Ca apoi să treacă maiestuos în teatrul absurdului, unde Berenger înseamnă şi el, ca şi Hamlet, un nefericit căutător al răspunsurilor la marile dileme ale omului şi condiţia sa. Mulţumim, „Domnule Shakespeare”!