În ultimii ani, s-a dezvoltat un veritabil Fenomen de teatru independent, ajuns chiar la o salbă de festivaluri în materie. Mai puțin ca o modă, mai mult ca o necesitate. Ca un ultim refugiu al tinerilor creatori de teatru, actori și regizori, care au terminat facultatea de teatru, însă, nu pot fi angajați la instituțiile de stat din cauza unei legislații caduce.

...Ultimul teatru particular din Capitală este „Coquette”, de pe Calea Călărași 94, aflat într-o frumoasă clădire din Bucureștiul interbelic, cu un interior amenajat cu mult gust estetic de artistul plastic Daniel Divrician - galonat în expoziții din străinătate și mult lăudat și în scenografie, el reușind un decor încântător la interesanta piesă „Secretul atomic” a Luciei Verona, montată la Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu. Împreună cu valorosul plastician au ctitorit „Coquette”-ul o regizoare (Ingrid Bonța) și o actriță (Ruxandra Bălașu), două tinere pline de talent și de idei, ambele sub flacăra sacră pentru teatru. Ingrid Bonța s-a remarcat și în Proiectul cu trupe de teatru din penitenciare. La „Rahova”, Ingrid Bența, cunoscută de la spectacolul „Mondenități”, a montat, împreună cu Iulian Gliță, texte celebre din dramaturgia universală („Macbeth”, „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, „Richard al III-lea”) cu actorii-deținuți! Proiectul continuă, iar în această toamnă, la „Nottara”, se va ține ediția a VI-a a Festivalului „Exit”. Ruxandra Bălașu și-a dovedit talentul într-o paletă de piese diverse ca stil, îmbrăcându-se-n laude, mai ales în „Valsul hazardului” și „Luna abțibild”, text scris de Carmen Dominte și montat la Giurgiu, ambele excelent regizate de prietena Ingrid.

...Conștiente că este nevoie de teatru, că artiștii trebuie să creeze, cele două ambițioase mesagere ale Thaliei s-au zbătut (și o fac în fiecare zi!) să promoveze un alt fel de teatru independent, dincolo de o atmosferă de cârciumă și de texte ușoare, numai cu sex, violențe, înjurături. Ele cred că multă lume are o idee greșită despre piesele contemporane și vor să schimbe targetul. De unde și cooperarea cu compania „DocuArt”, și pregătirea unui spectacol („Secția X”, de Jessica Blank), după mărturiile unor americani condamnați la moarte și grațiați. Deloc întâmplător, la „Coquette” se prezintă și spectacole în limba germană și engleză, pentru cei mici și cei mari, gândul vizând și spectatorii străini prezenți în Capitală, dornici să vadă un spectacol românesc într-o limbă de circulație. În același context, săptămâna trecută, la „Coquette”, a avut loc și un spectacol-lectură în limba engleză, cu piesa „Moștenitoarea” de Lucia Verona, în cadrul Festivalului Internațional de thriller și mister!

...Noul teatru independent „Coquette” și-a ridicat întâia cortină la 17 mai 2014, într-o sală cu numai 42 de locuri. Dar într-un cadru realmente cochet, încadrat de expoziții de pictură, cursuri de limbă germană și de arte plastice. Rămâne ca oameni cu suflet pentru Teatru să susțină (mai ales financiar) un proiect nobil ce vizează o realitate-document!